Proiectul de OUG prezentat de Ministerul Justiției după episodul Caracal. Atingerea unor efecte și ocolirea cauzelor.

Cumplita tragedie petrecută la Caracal a marcat și continuă să macine o întreagă societate. Pe lângă evenimentele în sine, problema e că odată cu producerea și gestionarea ei, a scos la suprafață grave defecțiuni în întreg aparatul de stat.  Ca să fim bine înțeleși, nu ieșirea la suprafață, ci existența în sine a acelor deficiențe, cât și nevoia survenirii unei tragedii pentru reclamarea acestora reprezintă o problemă.

În fine, într-o abordare retroactivă, pe 22.08.2019 ministrul Justiției a prezentat un proiect de OUG conținând o serie de măsuri privind înăsprirea pedepselor pentru anumite infracțiuni, cât și privind funcționarea unor instituții regăsite în legislația penală sau procesual-penală.  Inante de toate, insusi mijlocul uzitat(OUG) atrage semne de intrebare. Aceasta,  atât timp cât voința populară exprimată prin referendumul din 26.05.2019 n-a lăsat loc de echivoc în privința excluderii ordonanțelor de urgență din domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare.

Propunerile făcute sunt menite a corecta deficiențele socase la iveală de evenimentul de la Caracal- astfel le-a calificat chiar promotorul acestora. Într-adevăr, o asemenea situație reclamă o intervenție la nivel legislativ, deci inițiativa ori demersul, pe formă, este unul vrednic de laudă. Cu toate acestea, având în vedere remediile propuse considerăm că în continuare cauzele deficiențelor rămân nestingherite, ori maxim superficial abordate.

Mai întâi, proiectul vizează instituția liberării condiționate și propune mai multe modificări la nivelul condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru dispunerea liberării condiționate. (În cazul detențiunii pe viață se impune executarea efectivă a 25 de ani de detențiune în loc de 20; pentru aplicarea tratamentului preferențial prevăzut de lege în baza art. 100 alin. (2) C. Pen condamnatul va trebui să fi împlinit 65 în loc de 60 de ani; iar o noutate este adusă în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare, când condamnatul va trebui să fi executat cinci șesimi din durata pedepsei).

În acest moment ne aflăm în prezența unei fracturi între sistemul penitenciar și funcțiile pedepsei (retributivă, de intimidare și de reeducare), fiind așteptat un racord care tot întârzie să apară (legea recursului compensatoriu și-a demonstrat profund deficiențele în acest sens). Practica ne arată că în cadrul sistemului penitenciar avem de-a face cu o ” profesionalizare” a acestor persoane și o lărgire a sferei activităților infracționale gata să fie întreprinse odată cu liberarea. Or, problema este simplă. Cum am mai spus și în alte rânduri, liberarea condiționată nu operează ope legis. Ea conferă o vocație, instanța trebuind să fie convinsă că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate pentru dispunerea liberării condiționate. Prin urmare, atât timp, cât sistemul penitenciar nu este reformat și ratează să se apropie de finalitatea sa, problema rămâne. Persoana condamnată se va afla în limitele majorate, și va fi liberată condiționat în continuare fără a fi reintegrată în societate. Așadar, problema nu ține de limite sau fracții, ci mai degrabă  de misiunea ratată a sistemului penitenciar.

În egală măsură, proiectul mai vizează și majorarea limitelor de pedeapsă pentru mai multe infracțiuni. Nu mai insistăm sub acest aspect, întrucât s-a arătat pe larg într-un articol[1] recent cum din punct de vedere criminologic,  sporirea limitelor de pedeapsă nu are ca efect diminuarea criminalității.

Alte 2 propuneri vizează modificări privitoare la efectuarea perchezițiilor domiciliare și constatarea infracțiunilor flagrante. În primul caz se adaugă un alineat la art. 159 Cpp (31) care stautează că percheziția domiciliară poate fi efectuată și în intervalul orelor 20.00-06.00 în situația infracțiunilor flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră. Or, acest alineat este în vigoare și în acest moment, fiind cuprins mot a mot ca excepție în alin. (3) al art. 159 Cpp. Devine de prisos de argumentat că o astfel de modificare nu va schimba nimic. De fapt nu e o modificare, ci o simplă ordonare a textului legal, însă fără efect.

În privința infracțiunii flagrante, se adaugă un nou alineat (21) la art. 293 C.pp, care prevede expresis verbis că organele constatatoare pot pătrunde într-o locuință ori spațiu delimitat în cazul constatării infracțiunii flagrante.  Or, o asemenea prevedere este inutilă întrucât este extrem de dificil dacă nu imposibil de imaginat pe baza unui rationament juridic sănătos o ipoteză în care în situația unei infracțiuni flagrante, să nu se poată pătrunde într-o locuință pentru prinderea făptuitorului, ori pentru  a pune capăt activității infracționale. Știu, va fi dat exemplul Caracal ca un contraargument, însă sub nicio formă, nu apanajul legislativ în vigoare a fost cel care a blocat pătrunderea în locuință, ci orice altceva (aș enumera expres, însă risc să nu mai pot închide paranteza la final).

Ultimul punct vizează practic extinderea competenței DIICOT și cu privire la mai multe infracțiuni aflate în  prezent în linii mari în competența parchetelor de pe lângă tribunale. Or, cu privire la acest aspect arătăm că DIICOT este un organ de urmărire penală specializat și evident este de esența acestuia ca și competența sa să fie una specialziată. Într-o asemenea abordare, putem aprecia că încet o competență specială este înlocuită cu una generală. În acest ritm, odată cu spolierea tot mai sporită a competenței parchetelor de pe lângă tribunale ne întrebăm până la urmă ce vor mai cerceta acestea? Cum am arătat, în urma tuturor deficiențelor ieșite la iveală, pe formă, o intervenție la nivel legislativ se reclamă a fi salutară. Însă pe lângă formă, evident că ea trebuie să contureze un fond foarte solid, iar proiectul de OUG prezentat de ministrul Justiției pe 22.08.2019 în baza celor expuse mai sus, ratează din plin acest obiectiv.


[1] https://www.chirita-law.com/despre-intentia-de-majorare-a-unor-pedepse-prevazute-de-lege-pentru-infractiuni-grave/?fbclid=IwAR1FchwOCPZ15vY60DokPhW-Jd4STHurY5-8XJIU6fy5Y2-3BwZFZBpl95w

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *