Într-o cauză în care au fost formulate acuzaţii privind comiterea unor fapte de corupţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond. Soluţia a fost dispusă că urmare a constatării încălcării dreptului la informare în ceea ce priveşte acuzaţia, a nemotivării încheierii de schimbare a încadrării juridice şi implicit a lipsei unui grad de jurisdicţie.

Anterior, clientul societăţii noastre a fost condamnat în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie pentru săvârşirea unei infracţiuni de cumpărare de influenţă. Printr-o încheiere a primei instanţe, aceasta a schimbat încadrarea juridică a faptei imputate clientului nostru din infracţiunea de dare de mită pentru care a fost trimis în judecată, în infracţiunea de cumpărare de influenţă.

Instanţa supremă a admis apelul formulat de clientul nostru, a desfiinţat în totalitate sentinţa penală apelată şi încheierea de schimbare a încadrării juridice şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond.

În motivarea acestei decizii, instanţa supremă a reţinut că: „Astfel cum se observă, în raport cu faptele reţinute în procesul verbal de aducere la cunoştinţă a acuzaţiei, urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale şi dobândirii calităţii de inculpat, detaliile învinuirilor sunt modificate, astfel că acestea trebuiau comunicate inculpaţilor cu promptitudinea prevăzută de art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţie, respectiv chiar prin încheierea de schimbare a încadrării juridice. Instanţa de fond era obligată să procedeze în acest mod, fiind total nerelevantă motivarea acesteia în sensul că faptele s-ar regăsi descrise în rechizitoriu, având în vedere, pe de o parte, limitele actului de sesizare, astfel cum sunt acestea menţionate în dispoziţiile art. 328 alin. (1) C. proc. pen. (faptele pentru care s-a efectuat urmărirea penală) şi, pe de altă parte, conţinutul concret al acuzaţiilor ce le-au fost aduse la cunoştinţă inculpaţilor conform proceselor verbale anterior expuse.

În aceste circumstanţe, Înalta Curte constată criticile inculpaţilor întemeiate, omisiunea instanţei de fond de a-i încunoştiinţa, odată cu dispoziţia de schimbare a încadrării juridice, fie şi printr-o motivare succintă, despre conţinutul concret al acuzaţiei constituie o încălcare gravă a prevederilor art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţie, apelanţii fiind puşi în situaţia de a afla faptele reţinute în sarcina lor odată cu pronunţarea senţinţei de condamnare.

Având în vedere desfiinţarea, pentru motive de nulitate absolută a hotărârilor din primul ciclu procesual, Înalta Curte nu poate aprecia că dreptul inculpaţilor ar fi fost respectat prin raportare la aceste din urmă hotărâri, care, oricum sunt şi anterioare deciziei Curţii Constituţionale nr. 250 din 16 aprilie 2019, în care s-a statuat asupra importanţei comunicării cu promtitudine a oricărei modificări care vizează învinuirea adusă. Constatarea încălcării dreptului la informare şi comunicarea faptelor chiar prin hotărârea de condamnare conduce la desfiinţarea atât a sentinţei cât şi a încheierii de schimbare a încadrării juridice şi trimiterea cauzei spre rejudecare, inculpaţii fiind lipsiţi de un grad de jurisdicţiei”.

Clientul nostru a fost asistat de o echipă de avocaţi ai SCA Chiriţă şi Asociaţii formată din Radu Chiriţă, Bianca Pantea şi Flavia Ţuică.