În contextul pandemiei cu noul coronavirus, la acest moment se resimt deja grave afectări ale economiei la nivelul întregii Uniuni Europene. Având în vedere aceste circumstanțe, precum și faptul că deja unele state membre cunosc un regres al numărului de infectări, Comisia Europeană a elaborat un document privind orientări necesare restabilirii graduale a situației anterioare, respectiv o Foaie de parcurs europeană comună pentru ridicarea măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.

Cu toate că recomandă o ridicare treptată a acestor măsuri deja instituite de către autoritățile publice în statele membre afectate, Comisia Europeană subliniază faptul că un asemenea demers trebuie urmat în stricte condiții de siguranță, adaptate în funcție de evoluția virusului și stadiul actual al fiecărei țări.

Este cert că o înlesnire a măsurilor restrictive este de natură să determine o nouă creștere a numărului de persoane infectate. Cu toate acestea, o ridicare etapizată, coordonată între statele membre și permanent monitorizată este absolut necesară pentru a atenua pe cât posibil consecințele nefaste ale crizei economice preconizate.

Din cuprinsul recomandărilor Comisiei se remarcă, totuși, că siguranța și sănătatea publică rămân în continuare în plan principal. În acest sens, pentru a evita o creștere necontrolată a numărului persoanelor infectate, este necesară verificarea în prealabil a unor criterii care vor răspunde la întrebarea dacă statul în cauză este sau nu pregătit să înlesnească măsurile de restricție. Această analiză este lăsată la latitudinea statelor, după cum urmează:

Criteriile epidemiologice

În raport de numărul de cazuri de infectări, este necesar să rezulte o scădere semnificativă a răspândirii bolii ori cel puțin o stagnare pe o perioadă îndelungată. Acest criteriu este esențial de îndeplinit pentru a înlătura riscul unei noi creșteri masive a numărului de infectări.

Deși a cunoscut în mod izolat și zile cu un număr mai scăzut de noi infectați, trebuie menționat că România se află încă în perioada ascendentă a curbei epidemiologice, existând încă adevărate focare locale de infecție. Așadar, din păcate, la acest moment România nu îndeplinește criteriul epidemiologic, vârful pandemiei urmând a fi atins abia spre începutul lunii mai. Doar ulterior autoritățile estimează o scădere sau cel puțin o stagnare a răspândirii virusului, moment de la care vom putea eventual vorbi despre o ridicare treptată a măsurilor de prevenție.

Capacitatea suficientă a sistemului de sănătate

Accesul efectiv la serviciile de îngrijire și produsele farmaceutice necesare, gradul de ocupare a unităților sanitare și în special a secțiilor de terapie intensivă, personalul medical suficient și adecvat pregătit reprezintă doar o parte dintre elementele care trebuie verificate din prisma acestui criteriu. După cum am arătat anterior, se preconizează o creștere a numărului de infectări odată cu ridicarea măsurilor. Astfel, autoritățile sunt responsabile să analizeze dacă sistemul sanitar este propriu-zis pregătit pentru un asemenea scenariu. În caz contrar, dacă deja spitalele sunt supraaglomerate și acordarea îngrijirilor medicale către noi pacienți este imposibilă, ridicarea măsurilor este deosebit de riscantă.

În cazul României, deficitul de echipamente de protecție pentru personalul sanitar, precum și faptul că deja s-a procedat la improvizarea unor spitale mobile, ne determină să credem că respectarea acestui criteriu nu este la acest moment îndeplinită.

Capacitatea de monitorizare adecvată

Statele sunt nevoite să analizeze în ce măsură au capacitatea de a supraveghea de o manieră efectivă și controlată stadiul numărului de persoane infectate, verificând inclusiv posibilitățile de testare, precum și cele de izolare a persoanelor infectate. În egală măsură, Comisia vorbește despre teste de detectare a anticorpilor, ce vor furniza nu numai date privind proporția celor vindecați, ci și date privind imunitate dobândită.

Având în vedere că încă în România nu au fost introduse testări în masă ori efectuate de o manieră sistematizată, apreciem că modalitatea de monitorizare a cazurilor cu noi infectați nu este una tocmai adecvată. Cu toate acestea, nu este exclus ca această capacitate de monitorizare să crească considerabil odată cu introducerea a noi modalități de testare, cum ar fi testările accelerate ori kit-urile de autotestare.

Chiar și în situația în care toate cele trei criterii de mai sus sunt îndeplinite, Comisia Europeană arată că ridicarea măsurilor de restricție se impune a fi realizată în mod controlat, cu respectarea unor principii de bază:

• Acțiunile ar trebui să se bazeze pe știință și să se axeze pe sănătatea publică. Astfel, măsurile statelor nu trebuie să aibă în vedere doar bunul mers al economiei, ci este necesar să fie întemeiate pe dovezi științifice concrete, care duc la concluzia că ridicarea măsurilor nu determină riscuri disproporționate pentru sănătatea populației.
• Acțiunile ar trebui să fie coordonate între statele membre. În mod evident, disensiunile politice dintre state se impun a fi pe cât posibil evitate, iar acest rezultat poate fi atins printr-o sincronizare a măsurilor la nivel unional. Pentru o mai bună înțelegere, un exemplu care edifică esența acestui principiu este dat de ridicarea treptată a restricțiilor de deplasare individuală, printr-o resetare a domeniului transporturilor, ce se impune a fi realizată în mod coordonat, prin acord comun al statelor implicate.
• Respectul și solidaritatea dintre state rămân esențiale. Respectarea acestui principiu este deosebit de importantă pentru o gestionare adecvată a situației de criză în care ne aflăm. Împartășirea know-how-ului, deschiderea către a primi pacienți din alte state membre, precum și trimiterea de personal și echipamente medicale în sprijinul statelor în dificultate sunt doar câteva dintre măsurile care au fost deja aplicate și sunt în continuare recomandate de către Comisie. Un alt exemplu constă în existența unei platforme online specializate, prin intermediul căreia clinicienii fac schimb de experiențe în ceea ce privește tratarea pacienților infectați cu COVID-19.

Măsuri de însoţire

Comisia menționează, totodată, o serie de demersuri prin care UE intenționează să sprijine statele membre în întreg demersul de ridicare a măsurilor de izolare:

• Colectarea datelor și crearea unui sistem solid de raportare. În vederea înțelegerii fenomenului de răspândire a infecției, anticipării și evaluării impactului potențial al acestor măsuri restrictive, se vorbește despre o colectare, centralizare și utilizare anonimă a datelor privind mobilitatea și interacțiunile sociale. Cu titlu exemplificativ, se indică o colaborare cu operatorii de rețele de telefonie mobile și rețelele de socializare, întrucât acestea sunt apte să furnizeze cu ușurință asemenea informații. Rămâne de văzut în ce măsură aceste demersuri vor respecta normele privind protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la viață privată al persoanelor vizate.
• Crearea unui cadru de depistare a contacților și de avertizare cu ajutorul aplicațiilor pentru dispozitive mobile care să respecte confidențialitatea datelor. Deja unele state, precum Israel sau Coreea de Sud, au dezvoltat și implementat aplicații mobile care avertizează utilizatorii în momentul în care se apropie de o persoană contaminată cu COVID-19. În completarea altor măsuri, Comisia pare să considere esențială utilizarea acestor aplicații[1], însă numai bazat pe acordul utilizatorilor și în conformitate cu normele europene în materie de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal, în mod anonim, fără monitorizarea persoanelor și fără divulgarea numelor celor infectați.
• Extinderea capacității de testare și armonizarea metodologiilor de testare. Odată cu creșterea numărului de persoane testate, cresc și șansele de întrerupere a lanțului de infectări. În acest sens, Comisia indică dezvoltarea și extinderea capacității de diagnosticare la nivelul spitalelor și structurilor implicate, instituirea unor scheme de testare adecvate, introducerea testelor serologice menite să evalueze imunitatea dobândită, precum și introducerea unor kit-uri de autotestare. În cooperare cu statele membre și în urma consultărilor cu ECDC, Comisia arată că va crea o rețea de laboratoare de referință, precum și o platformă de sprijin, pentru ca schimbul de experiențe și alinierea metodologiilor de testare să fie facilitate la nivelul întregii Uniuni.
• Mărirea capacității și a rezilienței sistemelor de sănătate. Ridicarea măsurilor de restricție va aduce cu sine un nou val de infectări, astfel că îmbunătățirea sistemului medical și întărirea resurselor medicale necesare este indispensabilă. În acest scop, Comisia arată că Uniunea pune la dispoziția statelor membre resurse, constând nu numai în sprijin financiar, ci chiar și în personal suplimentar.
• Consolidarea în continuare a capacităților în materie de echipamente medicale și echipamente individuale de protecție. Având în vedere că cererea depășește oferta în materie de echipamente medicale și de protecție, Comisia propune o coordonare interstatală în ceea ce privește aprovizionarea cu asemenea materiale, sens în care a fost înființat deja sistemul rescEU, precum și un dispecerat pentru dispozitive medicale, care facilitează identificarea ofertelor disponibile. Totodată, se urmărește o eliminare a interdicțiilor și restricțiilor privind exportul în interiorul UE, precum și instituirea unui sistem de raportare prin care statele membre să indice echipamentele medicale de care au nevoie. La nivel național, Comisia recomandă organismelor de certificare să acorde prioritate echipamentelor medicale esențiale pentru prevenirea COVID-19. Mai mult, având în vedere riscurile existente în domeniul concurențial, Comisia va continua să emită orientări în materie de legislație antitrust, care se recomandă a fi avute în vedere de către statele membre în vederea consolidării propriului sistem normativ.
• Dezvoltarea unui vaccin sigur și eficace. În acest scop, Comisia intenționează să depună toate diligențele pentru a promova achiziții publice comune și acces egal la vaccinuri. Cu toate acestea, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) estimează că ar putea dura chiar și un an până când un vaccin aprobat va fi disponibil pentru o utilizare pe scară largă și sigură.
• Dezvoltarea unor tratamente și medicamente sigure și eficace. Orientarea înspre medicamente deja autorizate pentru alte utilizări, precum și crearea unor trialuri clinice de mari dimensiuni sunt apreciate ca fiind deosebit de importante. Totodată, Comisia anunță că procedurile de achiziții publice comune sunt în curs de pregătire, respectiv că UE finanțează accesul la supercalcul și la know-how în materie de inteligență artificială pentru a accelera identificarea posibilelor molecule active în medicamentele și compușii existenți.

Alte recomandări aplicabile la nivelul fiecărui stat membru

Alături de toate aceste măsuri de însoțire prin care Uniunea intenționează să sprijinele statele membre în depășirea situației sensibile în care ne aflăm, Comisia aduce totodată o serie de recomandări vizavi de măsurile ce vor fi luate la nivel national:

• Ridicarea măsurilor se recomandă a fi efectuată treptat, lăsând un interval de timp suficient între etape.
• Înlocuirea măsurilor generale cu cele specifice, respectiv: protejarea în continuare a persoanelor vulnerabile (e.g. vârstnicii, cei ce suferă de boli cronice etc.); carantinarea și tratarea persoanelor deja diagnosticate, chiar și având simptome ușoare[2]; înlocuirea interdicțiilor cu măsuri alternative sigure (e.g. în loc să interzică deplasarea, să impună măsuri suplimentare în vederea dezinfectării spațiilor publice); intervenții mai specifice din partea guvernelor.
• Ridicarea măsurilor să se realizeze pentru început la nivel local, urmând să fie extinsă treptat, în condiții de siguranță. În mod evident, este necesar să se țină cont de diferențele regionale de la nivelul fiecărui stat. În cazul României, regimul aplicat zonelor cu focare de infecție va fi cel mai probabil diferit de cel aplicat zonelor cu puține persoane infectate. În această manieră se va putea analiza în mod controlat dacă ridicarea măsurilor are sau nu un efect benefic, fără a risca o infectare masivă a populației. Totodată, în caz de nevoie, o reintroducere a interdicțiilor ar fi mai facilă.
• Deschiderea etapizată a frontierelor: eliminarea coordonată a controalelor la frontieră (cu prioritate față de zonele mai puțin infectate, respectiv pentru lucrătorii transfrontalieri și sezonieri); abia ulterior se recomandă o deschidere a frontierelor Uniunii pentru călători din state terțe.
• Relansarea economiei să se realizeze tot etapizat, iar nu simultan pentru toate categoriile: spre exemplu, întoarcerea la muncă cu prioritate în sectoarele cu risc redus de expunere, cu nivel scăzut de interacțiuni interpersonale, precum și în cele esențiale facilitării activității economice (cum ar fi transporturile), însă cu respectarea în continuare a măsurilor de siguranță la locul de muncă. Comisia promite să lanseze o funcție de alertă rapidă pentru a identifica întreruperile lanțurilor de aprovizionare și ale lanțurilor valorice, pentru a evita pe cât posibil perturbările economice.
• Autorizarea treptată a adunărilor publice, cu prioritate pentru următoarele activități: școli și universități (cu măsuri specifice, precum masa de prânz la ore diferite, curățenie mai strictă, grupuri mai mici de școlari/studenți, încurajarea claselor online etc.); activitatea comercială (cu limitarea numărului de persoane); activitățile sociale de tip restaurante, cafenele, centre sportive ș.a. (cu impunerea unui număr limitat de clienți, program redus etc.); reuniuni de masă; servicii de transport (cu aplicarea măsurilor sanitare necesare, echipamente de protecție, gel dezinfectant, limite de distanțare etc.).
• Se recomandă continuarea eforturilor de prevenire a răspândirii virusului, constând în aplicarea măsurilor de distanțare, a practicilor de igienă, utilizarea măștilor de protecție (chiar și din materiale textile) etc.
• Toate acțiunile se impun a fi atent și constant monitorizate, respective aplicate în baza unui plan oficial explicit. Comisia arată totodată că va cere ECDC să elaboreze recomandări privind o abordare comună la nivelul Uniunii pentru viitoarele acțiuni restrictive, raportat la experiența acumulată până în prezent.

Concluzia, așadar, este aceea că deși restabilirea economiei necesită o ridicare a măsurilor de restricție impuse până în prezent, acest proces trebuie să se realizeze în mod treptat, proporțional, atent monitorizat, aplicat în funcție de necesitățile fiecărui stat membru, dar totodată coordonat la nivel inter-Unional. Comisia promite, în acest sens, să furnizeze în continuare sprijin și orientări suplimentare, pentru a facilita depășirea acestei situații de criză în care ne aflăm.

Situaţia în alte state membre

Mai jos vom prezenta o situaţie a măsurilor adoptate în alte state deoarece măsurile de la noi momentan nu sunt cunoscute decât parţial (menţinerea închisă a şcolilor de exemplu).

Austria, care până la acest moment a confirmat 15,364 de cazuri de infectare cu COVID-19 și 580 de decese ca urmare a acestei boli, a decis să relaxeze măsurile și să redeschidă diferite spații comerciale, cum ar fi centrele de grădinărit și magazine micuțe (sub 400 m²), urmând ca magazinele mari să fie deschise începând cu 1 mai. Se impune a fi menționat că persoanele care vor vizita aceste spații comerciale, în special consumatorii, sunt obligați, în continuare, să poartă măști de protecție, precum și să respecte măsurile care privesc distanțarea socială.

În Danemarca s-a luat decizia de a reîncepe activitatea didactică, o parte din elevi reîntorcându-se la școală, însă restaurantele și cafenelele rămân închise, iar adunările peste 10 persoane sunt interzise până în 10 mai.

Mergând mai departe, în Germania, s-a anunțat ridicarea unor măsuri de restricție, astfel că începând cu data de 4 mai elevii se vor întoarce, în mod gradual, la efectuarea studiilor, iar o serie de magazine (cele sub 800 m^2, cum ar fi dealeri auto, magazinele al cărui obiect de activitate este vânzare cărților ș.a.) vor avea permisiunea de a fi deschise, sub condiția respectării măsurilor de distanțiere socială și a dezinfectării spațiilor în care își desfășoară activitatea.

În ultimele două state menționate, toate adunările care implică un număr ridicat de persoane sunt și vor fi interzise până la sfârșitul lunii August.

În aceeași situație este și Republica Cehă care a adoptat un plan prin care urmează să ridice o serie de restricții în perioada următoare, în mod treptat, față de unele ramuri de activitate. La acest moment, Guvernul a decis redeschiderea magazinelor, precum și a spațiilor care oferă condiții de realizare a activităților sportive în aer liber.

În același timp, elevii urmează să se întoarcă la studii, însă se preconizează că liceele vor rămâne închise până la data de 1 septembrie. Totodată, până la data de 25 mai urmează să se redeschidă, restaurantele, barurile și magazinele care vând băuturi alcoolice sub condiția să dețină terase exterioare. Mai mult, până la data de 8 iunie se va permite magazinelor de vânzare cu amănuntul să își reînceapă activitatea. În plus, se menține restricția față de persoanele care urmează să călătorească în afara țării care vor fi nevoite ca la momentul întoarcerii să rămână în carantină timp de 2 săptămâni.

Tot în acest sens, Ministrul Economiei și Finanțelor al Franței a anunțat că începând cu data de 11 mai majoritatea societăților comerciale ar putea reîncepe activitate în aceeași manieră, însă fără a exclude o repartizare regională- excepție de la această regulă sunt restaurantele, cafenelele și barurile care vor avea un regim specific.

În Spania, stat afectat extrem de grav de pandemia cu COVID-19, Guvernul a decis să permită reîntoarcerea angajaților la lucru într-un număr limitat de sectoare, cum ar fi sectorul construcțiilor.

Nu în ultimul rând, în Italia, poate cea mai afectată țară europeană, s-a decis ca, în unele regiuni să se reînceapă activitatea, astfel, magazinele care vând cărți, spălătoriile, magazinele care vând haine pentru copii pot fi deschise. De asemenea, lucrătorii forestieri și cei care prestează activitate în sectorul IT s-au întors la muncă.

Aspectul comun care caracterizează statele care au decis să relaxeze măsurile restrictive este reducerea numărului de infectări și decese din cauzele specifice COVID-19.

Spre exemplu, Austria, care la data de 27 martie înregistra punctul cel mai înalt de infectare în cuantum de 1141 de persoane confirmate în ziua respectivă, la momentul actual, respectiv data de 30 aprilie, înregistrează doar 50 de cazuri confirmate.

Totodată, Italia, care a înregistrat numărul maxim de cazuri confirmate la data de 21 martie cuantificând 6557 de persoane infectate, la momentul actual, numărul a scăzut la 2086 de persoane infectate în data de 30 aprilie.

Trecând mai departe, în cazul Germaniei, aceasta a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de cazuri confirmate pe zi de la 7324 înregistrate la data de 20 martie a ajuns la un număr de 1478 în data de 30 aprilie.

În ceea ce privește Republica Cehă, acest stat a înregistrat vârful cazurilor de infectare la data de 27 martie înregistrând 408 cazuri, ulterior acestui moment, gradual, numărul de infectări a început să scadă, ajungând în prezent la un număr de 75 de cazuri confirmate în data de 30 aprilie.

În final, arătăm faptul că în România se observă că numărul de cazuri confirmate și respectiv decese este fluctuant, neaflându-se într-o scădere constantă.

În opinia noastră, ar fi necesar adoptarea şi implementarea unui plan logic şi raţional (la fel ca şi în alte state europene) care să menţină un echilibru între păstrarea sănătăţii populaţiei şi evitarea supraaglomerării sistemului medical şi economie. Sacrificarea oricărui din cele două imperative nu poate să conducă la altceva decât colapsul sistemului.

avocat Cosmina Şeulean

avocat David Popa

---

[1] A se vedea, în acest sens, și Recomandarea din 8 aprilie 2020 privind un set comun de instrumente la nivelul Uniunii pentru utilizarea tehnologiei și a datelor în scopul de a combate criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a ieși din această criză, în special în ceea ce privește aplicațiile mobile și utilizarea datelor anonimizate privind mobilitatea  

[2] A se vedea în acest sens ECDC, Orientări privind externarea pacienților și încetarea izolării în contextul transmiterii comunitare a COVID-19 – prima actualizare, 8 aprilie 2020, disponibil la adresa https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/covid-19-guidance-discharge-and-ending-isolation-first%20update.pdf