Suntem în situaţia în care fără un studiu al Guvernului, mediul privat trebuie să verifice impactul noilor măsuri fiscale asupra mediului economic. Din punctul nostru de vedere, măsurile adoptate nu sunt apte să facă altceva decât să îi omoare rapid şi sigur exact pe cei care susţin economia, chiar dacă nu ei sunt cei culpabili pentru problemele financiare ale statului.

Modificările legislative sunt propuse pentru o serie de acte normative extrem de diverse, de la Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală până la Codul administrativ sau O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Măsurile fiscale care urmează să fie adoptate vizează atât persoanele fizice şi operatorii economici, cât şi autorităţile şi instituţiile publice şi cuprind modificări la nivelul taxelor, impozitelor, contribuţiilor sociale, a cheltuielilor de personal în cadrul administraţiei publice centrale şi locale. Se vor modifica de asemenea norme de drept contravenţional, prin instituirea de noi contravenţii şi majorarea cuantumului amenzilor.

Prezentul material nu reprezintă o prezentare exhaustivă a propunerilor de modificări, însă intenţionează să deschidă discuţia cu privire la acest subiect. În cele ce urmează vom aborda, cu titlu exemplificativ, două dintre principalele paliere cu privire la care s-au propus noi măsuri fiscale: modificările privind Codul fiscal şi prevenirea şi combaterea activităţilor economice ilicite şi a evaziunii fiscale.

 

Modificări privind Codul fiscal.

Printre modificările semnificative propuse pentru Codul fiscal, care au un impact direct asupra contribuabililor, se regăsesc următoarele:

• Se instituie noi categorii de impozite precum impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare aplicat persoanelor fizice care au în proprietate clădiri rezidenţiale situate în România a căror valoare impozabilă depăşeşte 2.500.000 lei, precum şi persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au în proprietate autoturisme a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei. Cota de impozitare este de 0,3% şi se aplică asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii şi plafonul de 2.500.000 lei, respectiv asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie a autoturismului şi plafonul de 375.000 lei. Valoarea care se are în vedere este valoare declarată la primăriile de domiciliu/sediu.
• Se instituie un impozit minim pe profit ce trebuie achitat de societăţile care au o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, precum şi un impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri pentru instituţiile de credit.
• Se schimbă cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în sensul că se menţine cota de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depăşesc 60.000 euro şi se instituie o nouă cotă de 3% pentru microîntreprinderile care depăşesc plafonul de 60.000 euro, dar se încadrează în cel de 500.000 euro, precum şi pentru cele care desfăşoară activităţi în anumite domenii, corespunzătoare unor coduri CAEN expres indicate în proiectul de lege din sfera IT, HoReCa, activităţi juridice, activităţi medicale.
• Persoanele fizice care obţin venituri din salarii/asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator sunt scutite de la plata impozitului pe venit doar pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, scutire ce va fi aplicată la un singur angajator, în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detaşare sau statut special prevăzut de lege. Scutirea se aplică doar cu privire la veniturile realizate până în 31 decembrie 2028.
• Un text similar a fost propus şi pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii/asimilate salariilor de la angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii, sectorul agricol sau industrie alimentară. Scutirea se acordă la un singur angajator pentru veniturile brute lunare din salarii de până în 10.000 lei, realizate în baza unui singur contract individual de muncă.
• Sunt adoptate majorări la capitolul contribuţii de asigurări sociale de sănătate, impactul semnificativ fiind pentru persoanele care obţin venituri din activităţi independente. Astfel, acestea ar datora conform proiectului de lege contribuţia de asigurări sociale de 10% aplicată la o bază anuală de calcul egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, cu menţiunea că se instituie 2 limite cu privire la cuantumul acestei contribuţii. Dacă baza de calcul este mai mare decât 60 de salarii minime brute pe ţară, atunci contribuţia se va plafona la 10% din această valoare, în timp ce dacă baza de calcul este mai mică decât 6 salarii minime brute pe ţară, atunci se va datora contribuţia la nivelul celei corespunzătoare 6 salarii minime brute pe ţară. Aceste prevederi ar fi aplicabile pentru veniturile obţinute începând cu 1 ianuarie 2024.
• Domeniul TVA nu a fost nici el omis în cadrul propunerii de modificări. Astfel, cu titlu de exemplu, definiţia locuinţelor a căror livrare se bucură de o cotă redusă de TVA devine mai strictă, în sensul în care se solicită în plus anumite finisaje exterioare, finisaje interioare, instalaţii sanitare, obiecte sanitare, precum şi instalaţii electrice. În plus, se propune modificarea regimului TVA a livrării de locuinţe de la cota de 5% la cota de 9%. Aceeaşi modificare cu privire la trecerea de la regimul de TVA de 5% la cel de 9% sunt propuse şi pentru livrarea altor categorii de bunuri, precum livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice.
• Se renunţă la unele scutiri de TVA. De exemplu, serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat nu vor mai fi scutite de TVA, nici livrările, adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul de echipamente medicale efectuate către unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat.

Se poate observa că sfera persoanelor afectate este una extrem de largă, fiind atinse domenii de activitate dintre cele mai diverse şi mai productive din punct de vedere economic, scopul fiind acela de a diversifica pe cât posibil sursele aducătoare de venit la bugetul public.

În expunerea de motive a propunerii legislative se menţionează că aceste măsuri fiscale nu vor avea niciun impact social, macroeconomic, în domeniul concurenţei sau a mediului de afaceri, nici din perspectiva inovării şi digitalizării sau a dezvoltării durabile. Nu vedem cum s-a putut ajunge la o astfel de concluzie, întrucât se ignoră cu desăvârşire influenţa directă a acestor propuneri asupra contribuabililor care vor trebui să suporte o sarcină fiscală mult mai împovărătoare.

 

Prevenirea şi combaterea activităţilor economice ilicite şi a evaziunii fiscale.

În scopul de a limita activităţile ilicite şi fenomenul evazionist, au fost propuse o serie de măsuri fiscale ce constau în special în instituirea de contravenţii, majorarea amenzilor şi stabilirea unor obligaţii de înregistrare sau de informare, astfel:

• Efectuarea de activităţi economice de persoane care nu sunt înregistrate fiscal sau efectuarea de activităţi economice cu bunuri care nu sunt însoţite de documente de provenienţă sunt fapte contravenţionale. Amenzile variază de la 2.000 lei la 15.000 pentru persoanele fizice, respectiv de la 5.000 lei la 35.000 lei şi se poate dispune şi măsura confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie. Contravenienţii nu vor putea beneficia de achitarea a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege dacă achită în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului verbal.
• Noi contravenţii sunt adăugate şi în Codul fiscal pentru situaţiile în care nu sunt respectate obligaţii de informare a unor autorităţi competente sau obligaţii de înregistrare.
• Se majorează amenzile pentru contravenţiile stabilite de Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, precum şi cele stabilite în O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Nici în aceste cazuri nu se va mai putea beneficia de achitarea a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului verbal.
• Se adoptă măsuri pentru limitarea extrem de strictă a tranzacţiilor în numerar, fiind stabilită ca regulă o limită maximă de 1.000 lei pentru astfel de tranzacţii.
• Se impozitează cu 70% veniturile persoanelor fizice care au o sursă ce nu poate fi identificată.

Aşadar, se poate observa că măsurile propuse se înăspresc şi sub aspectul combaterii şi sancţionării activităţilor ilicite şi a fenomenului evazionist şi se instituie mai multe mecanisme prin care statul să deţină un control sporit asupra tranzacţiilor şi activităţilor comerciale desfăşurate, plecând în bună măsură de la o prezumţie de vinovăţie a tuturor celor care deţin bunuri sau desfăşoară activităţi economice.

Dincolo de toate aceste măsuri fiscale, îngrijorătoare este şi modificarea deja adoptată prin O.U.G. nr. 74/2023 pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal, în vigoare din 20 septembrie 2023.

Regula încetăţenită încă de pe timpul vechiului Cod fiscal este aceea că anterior intrării în vigoare a unor modificări aduse Codului fiscal trebuie respectat un anumit termen, astfel încât contribuabilii să aibă la dispoziţie o perioadă de timp suficientă pentru a lua la cunoştinţă despre noile măsuri şi pentru a-şi adapta conduita fiscală în mod corespunzător.

În prezent, Codul fiscal prevede că acesta poate fi modificat prin lege, care intră în vigoare în termen de minim 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial şi că în cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea întră în vigoare în data de 1 ianuarie a fiecărui an şi rămân nemodificate cel puţin pe parcursul acelui an.

Până în data de 20 septembrie 2023, de la această regulă exista o singura excepţie, respectiv termenele mai sus indicate pot fi ignorate atunci când modificările decurg din angajamente internaţionale ale României. Însă, prin O.U.G. nr. 74/2023 s-a instituit o nouă excepţie de la regulă, mai exact nu mai e necesară respectarea acestor termene nici pentru acele modificări şi/sau completări prin care se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente dacă acestea se realizează în situaţii extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit tratatelor Uniunii Europene şi regulamentelor subsidiare agreate la nivel european.

Uniunea Europeană are atribuţia de a supraveghea evoluţia situaţiei bugetare şi a nivelului datoriei publice în statele membre, iar atunci când constată că există un deficit bugetar excesiv adresează statului membru în cauză o serie de recomandări pentru ca acesta să se redreseze. Faţă de situaţia din România, la nivel european s-a adoptat Recomandarea din 18 iunie 2021 în vederea reducerii deficitului public excesiv până în 2024, astfel încât ne aflăm în situaţia ipoteză pentru ca modificările la Codul fiscal să poată fi realizate fără respectarea vreunui termen care să le permită contribuabililor să cunoască în timp util care sunt viitoarele lor obligaţii fiscale. Considerăm că acest aspect este extrem de problematic în ceea ce priveşte previzibilitatea şi securitatea reglemetărilor în materie fiscală, care s-au modificat oricum extrem de mult în ultimii ani.

În expunerea de motive a proiectului de lege prin care se propun noi măsuri fiscale s-a invocat întocmai reducerea deficitului bugetar pentru a respecta măsurile pe care ţara noastră şi le-a asumat în faţa Uniunii Europene, precum şi pentru a putea beneficia în continuare de finanţări europene, iar în acest sens s-a atras atenţia asupra faptului că modificările trebuie adoptate în regim de urgenţă.

Cu toate acestea, gestionarea bugetului public nu este prin esenţa sa o chestiune care să se realizeze de urgenţă, întrucât planificarea cheltuielilor publice şi estimarea veniturilor la bugetul de stat sunt obiectul analizelor şi politicilor financiare ale statului, care sunt previzibile şi deloc întâmplătoare. Atât timp cât au existat o serie de cheltuieli complet nejustificate, era de aşteptat ca deficitul bugetar să nu poată fi acoperit, iar inoportunitatea deciziilor adoptate la nivel intern va fi plasată în mod direct pe umerii contribuabililor.

Scopul acestui text nu a fost acela de a acoperi toate modificările nou propuse, motiv pentru care în funcţie de reacţie şi cerinţele punctuale de lămuriri pe noile măsuri fiscale, putem iniţia o formă de articol-dialog prin care să clarificăm suplimentar şi alte aspecte care nu au fost atinse prin prezentul material.