Dreptul la respectarea vieţii private. Incidenţa acestuia în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. Neîncălcarea dreptului

Dreptul la respectarea vieţii private şi incidenţa acestuia în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu a făcut obiectul analizei Curţii Europene a Drepturilor Omului (în continuare C.E.D.O. sau Curtea) într-o cauză îndreptată împotriva României. În acest context, Curtea a decis că dreptul la respectarea vieţii private a reclamantului nu a fost încălcat prin utilizarea într-un dosar penal a unor înregistrări efectuate de către un alt inculpat, cu o cameră video miniaturală, ataşată la un stilou, fără ştirea reclamantului.

Starea de fapt.

În cauza Sârbu c. României, reclamantul s-a plâns de încălcarea dreptului său la viaţă privată, prevăzut de art. 8 din Convenţie, prin faptul că în dosarul penal în care a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, printre probele folosite s-au regăsit înregistrări video efectuate de către persoana de la care ar fi luat mita, inculpat în acelaşi dosar. Conform acuzaţiei, mita a fost luată în legătură cu  efectuarea unui control la o societate, de la administratorul societăţii, care a înregistrat conversaţiile incriminatoare, fără ştirea celorlalţi participanţi.

Înregistrările au fost descoperite cu ocazia unei percheziţii informatice efectuate într-o altă cauză penală care îl viza pe reclamant şi au fost adăugate la dosarul în cauză.

Pentru clarificarea situaţiei înregistrărilor s-a efectuat o expertiză prin care s-a stabilit faptul că vocea şi imaginea surprinse aparţineau reclamantului. Aceste elemente reprezintă date cu caracter personal.

Protecţia dreptului la viaţă privată în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.

Guvernul a invocat faptul că în situaţia analizată nu ar fi aplicabil dreptul la respectarea vieţii private deoarece înregistrările video îl surprindeau pe reclamant în timpul serviciului, în cursul exercitării atribuţiilor sale profesionale. Înregistrările conţineau conversaţii la care a participat reclamantul cu ocazia efectuării unui control ce intra în atribuţiile sale de serviciu, la sediul unei societăţi comerciale.

Curtea a arătat că noţiunea de „viaţă privată” nu se interpretează într-un sens restrictiv, ci aceasta poate acoperi şi activităţile desfăşurate în timpul serviciului sau activităţi desfăşurate într-un context public. De asemenea, a arătat că viaţa privată a unei persoane poate fi afectată de măsuri luate în afara domiciliului sau a spaţiilor private.

Înregistrările video efectuate la locul de muncă sau în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu pot conduce la încălcarea dreptului la respectarea vieţii private a unei persoane în cazul în care, de exemplu, datele obţinute sunt utilizate în cadrul unor proceduri judiciare sau sunt păstrate pentru o perioadă de timp lungă.

Curtea a analizat incidenţa dreptului la respectarea vieţii private cu ocazia exercitării atribuţiilor de serviciu şi într-o altă plângere împotriva României, respectiv în cauza Bărbulescu c. României, făcând trimiterea la cele reţinute şi în acea speţă.

Analiza situaţiei reclamantului.

Curtea a constatat că înregistrările au fost efectuate de către administratorul societăţii, care a luat parte la conversaţii, a avut calitatea de inculpat şi a recunoscut săvârşirea faptei de dare de mită. Legea permite folosirea înregistrărilor efectuate de către o persoană fizică, fără să fie necesară autorizarea înregistrării de către un judecător.

Analiza Curţii a vizat, printre altele, şi scopul în care au fost utilizate înregistrările, astfel s-a reţinut că acestea au fost utilizate în cadrul unei proceduri penale ce se derula cu privire la fapte de corupţie, şi viza doi inculpaţi, unul dintre ei fiind reclamantul, care deţineau funcţii publice şi aveau printre atribuţiile de serviciu verificarea sumelor datorate statului de către societăţile comerciale cu titlu de obligaţii fiscale.

De asemenea, înregistrările vizau două incidente punctuale, fără să fie obţinute pe parcursul unei supravegheri constante sau prelungite pentru o perioadă lungă de timp.

Curtea a analizat plângerea prin raportare la aspectele concrete ale speţei şi drepturile garantate de către Convenţie şi a constatat că în cazul reclamantului, deşi este incident dreptul la respectarea vieţii private, acesta nu a fost încălcat.

 

avocat Leila Rus

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *