Unele măsuri fiscal bugetare dispuse prin OUG nr. 29/2020. Alte măsuri economice

Astăzi a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 29/2020, care prevede printre altele unele măsuri fiscal-bugetare menite să vină în sprijinul mediului de afaceri și protejarea sistemului economic.

A. Măsuri fiscale de protecţie

Una dintre măsurile dispuse prin acest act normativ este prelungirea termenului de 31 martie pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, respectiv a primei rate din cele două anuale, aferente impozitului pe clădiri. În acest context, se menține posibilitatea de a beneficia de bonificația de 10 % până la data de 30 iunie inclusiv. Aceiași măsură vizează prelungirea termenului privind plata impozitului pe teren, unde se prelungește termenul de plată a primei rate anuale, până la data de 30 iunie inclusiv, menținându-se și de această dată posibilitatea de a beneficia de bonificația de 10 % iar date fiind prevederile similare privind impozitul pe mijloacele de transport, cuprinse în art. 472 alin 1 Cod fiscal, se prevede prorogarea termenelor și în ceea ce privește acest tip de impozit.

Mai departe, se modifică parțial prevederile Ordonanței Guvernului nr. 6/2019, în ceea ce privește notificarea privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare în sensul că debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare poate să transmită notificarea către organul fiscal în perioada 1 februarie 2020- 31 iulie 2020, practic intervenind o prelungire a termenului inițial, care era 31 martie 2020. Reamintim că de facilitățile fiscale prevăzute de OG nr. 6/2019, puteau beneficia persoanele juridice de drept public sau privat aflate în dificultate financiară şi pentru care există riscul intrării în insolvenţă, iar de măsura restructurării puteau beneficia și debitorii care au pierdut eşalonarea la plată întrucât disponibilităţile băneşti ale acestora, previzionate pe perioada de derulare a eşalonării, nu permiteau susţinerea acesteia, precum și debitorii care aveau garantate obligaţiile bugetare potrivit art. 210-211 şi art. 235 din Codul de procedură fiscală. Solicitarea de restructurare așadar poate fi depusă până la 30 octombrie 2020, sub sancțiunea decăderii.

O modificare însă importantă pe care o aduce OUG nr. 29/2020, vizează măsurile dispuse conform art. VII după cum urmează:

  • De la data intrării în vigoare a ordonanței și până la încetarea măsurilor luate, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere conform Codului Fiscal. Aceasta înseamnă că pe perioada stării de urgență contribuabililor nu le mai pot fi calculate accesorii la debitele principale, măsura fiind menită să reducă impactul economic generat de apariția Covid-19.
  • Obligația de plată a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, în ţară şi în străinătate, nu vor putea fi considerate restante,  ceea ce înseamnă că sunt acceptate întârzieri la plată. Totuși, trebuie observat că legiuitorul nu a prevăzut o veritabilă măsură de suspendare a obligației de plată a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, ci a optat pentru eliminarea efectelor generate de eventualele întârzieri la plată, împiedicând prin aceasta posibilitatea demarării executării silite pentru recuperarea datoriilor.
  • Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care vizează recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală. O atare măsură este extrem de binevenită, fiind evident că urmare a declarării stării de urgență o bună parte din operatorii economici au fost obligați fie să își suspende activitatea, fie să declare șomaj tehnic, fie alte măsuri legate de contractele de muncă, având ca efect limitarea obținerii de venituri care să poată fi afectate plăților obligațiilor fiscale sau bugetare restante. În consecință, textul împiedică organul fiscal să demareze executarea silită prin poprire a creanțelor bugetare, protejând lichiditățile societăților comerciale. De asemenea, suspendarea executării silite se produce ope legis, nefiind necesară o eventuală solicitare din partea contribuabilului și nici alte formalități, precum contestații la executare, etc.
  • Cât privește durata pe care este suspendată executarea silită, aceasta este egală cu durata stării de urgență la care se adaugă încă un termen de 30 zile. Trebuie însă observat că legiuitorul a prevăzut suspendarea executării silite doar prin poprire, nu și prin alte mijloace de recuperare a creanței, precum sechestru executoriu. Această opțiune nefericită face posibilă în continuare recuperarea de către organul fiscal a datoriilor bugetare sau fiscale.

În ceea ce privește contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial,  aceștia pot efectua plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020 la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Aceasta înseamnă că legiuitorul a optat pentru o derogare de la regimul obișnuit, prin care plățile anticipate trimestriale se determinau la o valoare de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, impozit pe profit anual, determinat conform declaraţiei privind impozitul pe profit. Legiuitorul a avut în vedere o eventuală reducere substanțială a veniturilor cauzate de efectul Covid 19 și a stării de urgență, instituind plata anticipată trimestrială la nivelul trimestrului curent. Cu toate acestea, nu putem să nu criticăm opțiunea legiuitorului de a nu suspenda obligația de plată a impozitului de profit tuturor contribuabililor pe durata stării de urgență sau cel puțin de a amâna plata acestora, astfel cum au făcut-o mare parte din statele afectate de virus, precum Austria, Finlanda, Italia, Luxemburg, Canada, etc.

Pentru contribuabilii care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, prevederile amintite se aplică pentru plățile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum și pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anul fiscal modificat care începe în 2020 și sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

O altă dispoziție este cea care vizează posibilitatea acordării de credite bugetare și credite de angajament neutilizat de către ordonatorii principali de credite pe toată perioada stării de urgență,  astfel încât autoritățile publice și instituțiile publice să asigure fondurile necesare pentru aplicarea măsurilor de combatere și prevenire a răspândirii infectării cu coronavirusul COVID-19, totuși, cu încadrarea în prevederile bugetare anuale aprobate. Ministerul Finanțelor Publice va trebui să aprobe repartizarea virărilor de credite bugetare și credite de angajament într-un termen de 5 zile lucrătoare.

O măsură importantă se referă la posibilitatea întreprinderilor mici și mijlocii, de a beneficia de amânarea la plată pentru serviciile de utilități, electricitate, gaza naturale, apă, servicii telefonice și de internet precum și de amânarea la plată a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare. Atenție! De aceste facillități pot beneficia doar întreprinderile mici și mijlocii care au obținut certificatul de situație de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de afaceri, despre care am făcut vorbire într-un articol anterior.

În altă ordine de idei, modificări importante sunt legate și de declarația privind beneficiarul real, prevăzută de Legea nr. 129/2019. Astfel, pe durata stării de urgență se suspendă obligația de depunere a acestei declarații, iar termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real, respectiv 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale, și termenul de 12 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 129/2019, se prelungește cu 3 luni de la data încetării stării de urgență.  Aceiași măsură se aplică și în cazul asociațiilor și fundațiilor.

Una dintre cele mai relevante dispoziții, sunt cele prin care legiuitorul permite o derogare de la dispozițiile legale în vigoare, invocarea forței majore de către întreprinderile mici sau mijlocii  în contractele în derulare, altele decât cele privind serviciile de utilități. Cu toate că această măsură este benefică pentru întreprinderile mici și mijlocii nu vedem care este rațiunea limitării posibilității de invocare a forței majore, doar la acest tip de întreprinderi. Este evident că în contextul COVID-19, nu doar întreprinderile mici și mijlocii au de suferit, ci dimpotrivă și  întreprinderile mari sau de grup. În acest context, forța majoră va putea fi invocată în opinia noastră și de aceste din urmă tipuri de unități în măsura în care sunt îndeplinite condițiile forței majore prevăzute de Codul Civil. De altfel, nu ar trebui să fie permisă o atare imixtiune a Guvernului într-o lege ordinară, cum este Codul Civil chiar dacă ar fi îndeplinită condiția urgenței, întrucât o asemenea dispoziție legală, afectează fără îndoială drepturile particularilor și creează discriminări nejustificate între categoriile de întreprinderi. 

Totuși, este binevenită precizarea legată de ceea ce prezumă ca fiind forță majoră și anume, împrejurarea imprevizibilă, absolut invincibilă și inevitabilă la care se referă art. 1351 Cod Civil, și care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei, afectare atestată prin certificatul de urgență. Aceasta deoarece erau situații în practică în care era interpretabil dacă o măsură luată de către autorități, cum este de pildă suspendarea activității localurilor care desfășurau activitate în domeniul jocurilor de noroc, puteau invoca forța majoră în contractele aflate în derulare, o dată cu adoptarea Ordonanța militară nr. 1/2020. În schimb, fără a contesta dreptul de a obține certificat de urgență, subliniem că acest tip de document nu ar trebui să constituie o condiție pentru a putea invoca forța majoră, fiind o chestiune ce ține mai degrabă, de proba împrejurărilor care constituie evenimentul de forță majoră. Cu alte cuvinte, ce se întâmplă pentru acele societăți care nu pot obține certificatul de urgență, date fiind limitările stabilite prin hotărârea privind acordarea certificatelor de situaţie de urgenţă de către Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, la domenii precum transporturi, turism, horeca, organizări de evenimente, publicitate, învăţământ privat şi activităţi adiacente, industria confecţiilor, încălţămintei şi pielăriei, servicii destinate populaţiei. Față de textul OUG nr. 29/2020 s-ar putea susține că doar acești operatori economici pot invoca forța majoră în contractele în derulare, ceea ce este evident inadmisibil.

În fine, se recunoaște profesiilor liberale care îndeplinesc servicii de interes public precum notarii, avocații, executorii judecătorești, posibilitatea de a beneficia de amânarea la plata serviciilor de utilități în măsura în care îndeplinesc criteriile care vor fi adoptate ulterior prin Hotărâre de Guvern.

O precizare cel puţin criticabilă este cea referitoare la obligația de continuare a activității de către profesiile liberale sus amintite, pe perioada stării de urgență, nerespectarea acestei obligații fiind considerată abatere disciplinară care poate fi sancționată cu excluderea din profesie. Fără a nega nevoia de continuare a activităților juridice în perioada stării de urgență, nu vedem care este rațiunea sublinierii obligației de continuare a activităților de către legiuitor. Este evident că în măsura în care este posibilă derularea activității, intenția celor care desfășoară activitățile liberale este de a continua activitatea, și nu de a o sista.

În acest context, este cel puțin criticabilă sancțiunea stabilită pentru persoanele salariate ale notarilor, avocaților sau executorilor judecătorești în măsura în care refuză îndeplinirea sarcinilor de serviciu pe perioada stării de urgență, și anume excluderea accesului la beneficiile de asistență socială sau alte beneficii ce pot fi acordate pe perioada stării de urgență. Fără a nega un eventual abuz de drept al salariatului în perioada stării de urgență de pildă un salariat care cere concediu medical, fără a se afla în realitate în condiții care determină incapacitate temporară de muncă), sancțiunea ar putea fi în continuare una de natură disciplinară, fiind vorba de un raport de drept de muncă între angajator și angajat. În atare condiții, este destul de sensibilă și discutabilă problema aplicării sancțiunii privind scutirea de beneficiile instituite pe perioada stării de urgență a unor atare persoane.

Nu în ultimul rând, cabinetele medicilor de familie, și cele stomatologice în care își desfășoară activitatea cel mult 20 de persoane, pot beneficia de amânarea la plata serviciilor de utilități în condițiile care vor fi stabilite ulterior prin Hotărâre de Guvern, la fel ca federațiile sportive și cluburile sportive care dețin certificat de identitate sportivă și a căror activitate este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice.

B. Alte măsuri de sprijin a activităţii economice

Având în vedere lipsa de lichidităţi cu care se confruntă societăţile, Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a proteja sistemul de afaceri şi mediul economic, în special IMM-urile, în contextul crizei cauzate de pandemia de COVID-19. În acest context, în cursul zilei de astăzi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 230/21.03.2020 Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri economice şi fiscal bugetare.

Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să acorde către UNIFARM un împrumut de până la 1.150.000 lei pentru 6 luni de la momentul acordării, la solicitarea acesteia. După cum a fost anunţat şi în comunicatul de presă al Primului Ministru, contravaloarea împrumutului va fi utilizată pentru procurarea medicamentelor necesare pe perioada pandemiei.

Împrumuturi garantate de stat pentru IMM-uri pentru operatorii economici care optează pentru una dintre cel două variante de credite instituite prin Ordonanţă.

Statul acordă IMM-urilor garanţii pentru realizarea de investiţii sau mai multe credite respectiv linii de credite pentru capital de lucru garantate de stat, în procent de 80% din valoarea finanţării.

  • Nu vor fi incluse dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului.
  • Un beneficiar poate obţine cumulat finanţări de cel mult 10.000.000 lei garantate de stat în cadrul acestei facilităţi.
  • Valoarea maximă  a creditelor sau liniilor de credit pentru obţinerea capitalului de lucru nu poate depăşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii 2 ani fiscali, maxim 5.000.000 lei. Pentru creditele de investiţii, suma maximă  creditată este de 10.000.000 lei.
  • În cazul în care IMM nu a depus situaţii financiare la momentul solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanţării pentru creditele acordate pentru asigurarea capitalului de lucru este reprezentată de dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanţele lunare.

Statul va acorda IMM-urilor una sau mai multe garanţii în procent de 90%, pentru creditele şi/sau liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, în valoare de maxim 500.000 lei pentru microîntreprinderi respectiv 100.000 lei pentru întreprinderile mici.

  • Nu sunt incluse dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului
  • Valoarea maximă a fiecărei finanţări acordate unui beneficiar reprezintă maxim media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, cu limitările anterior precizate (500.000 lei respectiv 1.000.000 lei).
  • În cazul în care microîntreprinderea sau întreprinderea mică nu a depus situaţii financiare la momentul solicitării creditului garantat, valoarea maximă a finanţării pentru creditele acordate pentru asigurarea capitalului de lucru este reprezentată de dublul mediei cheltuielilor aferente capitalului de lucru din balanţele lunare.

Pentru ambele variante de programe, statul va subvenţiona dobânzile aferente creditelor, de la momentul contractării creditului (ulterior datei de 21.03.2020) şi poate dura până la 31.03.2021. Subvenţionarea dobânzii va fi aprobată în primul an şi pentru următorii doi ani, doar în măsura în care creşterea economică prezentată de CNSP pentru această perioadă, se va situa sub nivelul celei înregistrate in 2020.

Durata maximă a finanţărilor va fi de 120 luni – credite pentru investiţii şi 36 luni – credite pentru capital de lucru. Acestea din urmă pot fi prelungite cu maxim 36 luni, cu condiţia ca în ultimul an de prelungire, să fie rambursate în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a Ordonanţei.

Eligibilitatea. Pentru a fi eligibil, operatorul economic trebuie să îndeplinească cumulativ toate condiţiile prevăzute la art. 3 alin. 1 din OG 110/2017 privind programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii IMM Invest România. 

Pe lângă condiţiile[1] prevăzute de lege în forma în vigoare, Ordonanţa prevede o modificare a ultimei condiţii în sensul că sunt excluşi operatorii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe bugetare administrate de organul fiscal central. Cu toate acestea, Ordonanţa arată că în situaţia în care beneficiarul finanţării se obligă să achite obligaţiile financiare din creditului/linia de credit pentru capitatul de lucru, acesta devine eligibil.

Raluca Colcieri

Oana Lup


[1] a) nu se află în dificultate în sensul pct. 20 şi 24 din Comunicarea Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate 2014/C 249/01, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 249 din 31 iulie 2014, respectiv: în cazul unei societăţi cu răspundere limitată şi a societăţilor pe acţiuni, atunci când nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni, aşa cum reiese din ultimele două situaţii financiare anuale ale societăţii, fac excepţie start-up-urile care nu au nicio situaţie financiară anuală depusă; sau în cazul unei societăţi în care cel puţin o parte dintre asociaţi sunt ţinuţi nelimitat pentru datoriile întreprinderii, atunci când nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul propriu în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în cursul ultimelor 12 luni, aşa cum reiese din ultimele două situaţii financiare anuale ale societăţii, respectiv societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate în comandită pe acţiuni, fac excepţie start-up-urile care nu au nicio situaţie financiară anuală depusă; sau IMM-ul nu se află în niciuna dintre următoarele situaţii: procedura de insolvenţă, procedură de executare silită declanşată de organele fiscale şi/sau alţi creditori, închidere operaţională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau concordat şi nu îndeplineşte criteriile din legislaţia naţională pentru a fi supus unei proceduri de insolvenţă la cererea creditorilor, conform declaraţiei pe propria răspundere, completată şi semnată de beneficiarul finanţării;

b) nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau instituţia de credit parteneră;

c) nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanţările tip leasing, în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării garanţiei de stat sau dacă înregistrează restanţe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B, C în baza de date a Centralei Riscului de Credit, denumit în continuare C.R.C.;

d) nu se află în interdicţie de a emite cecuri la data aprobării creditului şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, denumit în continuare C.I.P.;

e) împotriva lui nu s-a deschis procedura insolvenţei, în temeiul legilor aplicabile;

f) prezintă instituţiei de credit garanţii colaterale, care, împreună cu garanţia de stat şi ipoteca legală imobiliară şi/sau mobiliară asupra activelor finanţate din credit în cazul creditelor de investiţii, acoperă în proporţie de cel puţin 100% valoarea finanţării;

g) sunt eligibile conform reglementărilor interne ale instituţiei de credit;

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *