Starea de alertă. Noua lege în domeniu. Obiect, definiţie, valabilitatea documentelor

Starea de alertă. Noua lege în domeniu. Obiect, definiţie, valabilitatea documentelor

Obiect. Definiţie

În vederea unei reveniri etapizate, fără sincope majore, la situaţia de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul stării de urgenţă, dar totuşi având în vedere necesitatea unor mecanisme care să protejeze în continuare populaţia în contextul pandemiei de COVID-19, s-a decis instituirea stării de alertă în România.

Astfel a fost adoptată Legea nr. 55/2020, al cărei obiect constă în instituirea, pe durata stării de alertă, a unor măsuri temporare, uneori graduale, ce au drept scop protejarea dreptului la viaţă, sănătate şi integritate fizică.

În scopul concret de a preveni şi combate efectele pandemiei de COVID-19, se prevede necesitatea restrângerii unor drepturi şi libertăţi fundamentale, fără ca acestea să fie în concret individualizate prin lege. Totuşi, se menţionează că aceste restrângeri, precum şi măsurile de renunţare ori relaxare vor fi realizate cu aplicarea principiului egalităţii.

Starea de alertă este definită ca fiind un răspuns la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc. În concret, aceasta constă într-o serie de măsuri temporare, proporţionale şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea unor ameninţări iminente la adresa vieţii, sănătăţii, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.

Aşadar, raportat la definiţia stării de urgenţă, astfel cum este ea redată în cuprinsul art. 3 al Ordonanţei de Urgenţă nr. 1/1999, putem spune că starea de alertă prezintă un grad inferior de risc, întrucât nu se prevede existenţa unor calamităţi ori pericole la adresa securităţii naţionale .

Instituirea stării de alertă. Limite

Starea de alertă se instituie la propunerea ministrului afacerilor interne, prin hotărâre de Guvern, în funcţie de următorii factori de risc:

  1. amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, judeţean sau naţional;
  2. intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;
  3. insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns;
  4. densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
  5. existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.

Incidenţa stării de alertă trebuie să fie limitată, potrivit legii, în timp şi spaţiu. În funcţie de factorii de risc în concret identificaţi, starea de alertă se declară la nivel local, judeţean sau naţional, pentru o perioadă de timp care nu poate fi iniţial mai mare de 30 de zile.

Încuviinţarea Parlamentului

Atunci când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura trebuie să fie încuviinţată de către Parlament. Pronunţarea se realizează în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare.

Soluţiile pe care Parlamentul le poate adopta sunt următoarele:

  • Încuviinţarea măsurii integral
  • Încuviinţarea măsurii cu modificări
  • Respingerea încuviinţării

Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, legea prevede că starea de alertă încetează de îndată. Întrucât legea nu distinge, înţelegem că starea de alertă încetează în integralitate.

Prelungirea stării de alertă

În situaţia în care există motive temeinice, respectiv atunci când factorii de risc determină concluzia că menţinerea amplificării răspunsului la situaţia de urgenţă este necesară, starea de alertă poate fi prelungită pentru o perioadă de timp de cel mult 30 de zile. La fel ca instituirea iniţială, prelungirea se realizează la propunerea ministrului afacerilor interne, prin hotărâre de Guvern.

Cu toate acestea, când menţinerea măsurilor nu este necesară, starea de alertă poate înceta şi înainte de termenul pentru care a fost declarată ori prelungită.

Valabilitatea documentelor

Similar situaţiei stării de urgenţă, regula este că valabilitatea documentelor eliberate de instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de entităţile private autorizate conform legii, se menţine pe toată perioada stării de alertă, la care se adaugă 90 de zile de la încetarea acesteia.

Prin excepţie:

1. În cazul dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere – cu drept de circulaţie, valabilitatea acestora se menţine doar pe perioada stării de alertă şi încă 10 zile de la încetarea acesteia, respectiv doar dacă au fost emise în baza următoarelor dispoziţii ale Ordonanţei de urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice:

  • art. 111 alin. 1 lit. b – când titularul acestuia a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1) şi la art. 339 alin. (2), (3) şi (4) din Codul penal;
  • art. 111 alin. 4 – în cazul conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, dacă acesta a încălcat o regulă de circulaţie, alta decât cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. a) şi c)
  • Art. 111 alin. 5 – în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi g), la art. 100 alin. (3), la art. 101 alin. (3), la art. 102 alin. (3) lit. b), e) şi f) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, precum şi la art. 334 alin. (1) şi (3) din Codul penal.

2. Valabilitatea prelungirii dreptului de circulaţie, dispusă de procuror sau de instanţa de judecată potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, se menţine doar pe perioada stării de alertă şi încă10 zile de la încetarea acesteia.

Hotărârea de Guvern nr. 394/2020

H.G. nr. 394/2020, publicată în M.Of. nr. 410/18.05.2020, vine cu o serie de precizări în aplicarea Legii nr. 55/2020.

Se prevede că starea de alertă se instituie începând cu data de 18.05.2020, pentru o perioadă de 30 de zile, pe întreg teritoriul ţării. Aşadar, ar urma că Parlamentul să se pronunţe asupra cererii de încuviinţare, în termen de 5 zile de la data cererii.

Totodată, se arată că aplicabilitatea Hotărârii CNSSU nr. 24/2020 încetează, însă că actele emise în temeiul său rămân aplicabile (1) dacă nu contravin măsurilor luate prin H.G. nr. 394/2020 şi (2) doar până la adoptarea actelor în temeiul Legii nr. 55/2020.

H.G. nr. 394/2020 cuprinde 3 anexe privind măsuri concrete de prevenire şi control al infecţiilor, aduse în completarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 55/2020:

  • Anexa nr. 1 – Măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns
  • Anexa nr. 2 – Măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor
  • Anexa nr. 3 – Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc

Nu în ultimul rând, suplimentar faţă de Legea nr. 55/2020, se prevede că secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul M.A.I, dispune prin ordin al comandantului acţiunii şi în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, măsurile necesare în cadrul acţiunilor de răspuns la nivel naţional, în aplicarea art. 7¹ al O.U.G. nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei şi a H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Avocat Cosmina Şeulean

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *