Starea de alertă. Carantinarea. Ordinea publică. Libertatea de mişcare

Starea de alertă. Carantinarea. Ordinea publică. Libertatea de mişcare

De la mijlocul lunii martie, având în vedere confruntarea cu pandemia generată de coronavirusul SARS-CoV-2, în România a fost instituită starea de urgenţă, care a fost prelungită ulterior cu încă 30 de zile. Fiind vizată revenirea la starea de normalitate, începând de astăzi 15.05.2020, se face tranziţia de la starea de urgenţă la starea de alertă. După cum a fost conceput şi în arhitectura stării de urgenţă, domeniul ordine publică reprezintă un pilon esenţial al măsurilor circumscrise stării de alertă.

Astfel, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat  Hotărârea nr. 24 din 14.05.2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel naţional şi a măsurilor de prevenire şi control a infecţiilor, în contextul situaţiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2.

Carantinarea în starea de alertă

În cuprinsul actelor normtive sunt reglementate măsurile de carantinare. În cadrul stării de alertă, regula nu va mai fi reprezentată de carantina instituţionalizată, aceasta fiind aplicată doar cu titlu exceptional. Începând din 15.05.2020, faţă de toate persoanele care vin în România, indiferent de statul din care vin şi de cetăţenia lor, va fi instituită măsura izolării la locuinţă împreună cu familia/aparţinătorii.

În actul normativ nu se prevede durata izolării la domiciliu, însă dacă vor fi păstraţi parametrii regăsiţi în măsurile aferente stării de urgenţă, cât şi prin prisma obligativităţii carantinei instituţionalizate pentru 14 zile în caz de nerespectare a prezentelor norme, se poate anticipa perioada de 14 zile a izolării la domiciliu. Cu toate acestea, vorbim de o măsură care vizează o ingerinţă serioasă în drepturile şi libertăţile individului, prin urmare, durata ar trebui prevăzută expres şi nu dedusă.

În măsura în care persoanele în cauză nu au posibilitatea izolării la domiciliu sau chiar dacă au posibilitatea, nu doresc să-şi expună familia, persoanele în cauză vor putea fi supuse măsurii carantinei instituţionalizate în spaţii special destinate.

De la regula instituită s-au prevăzut o serie de excepţii. Anumite categorii de persoane nu vor fi supuse măsurilor de izolare sau carantinare. Cu titlu de exemplu:

  • conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone
  • membrii Parlamentului European
  • parlamentarii
  • alţi demnitari
  • membrii misiunilor diplomatice
  • piloţii de aeronave şi personalul navigant
  • mecanicii de locomotive şi personalul feroviar
  • lucrătorii transfrontalieri care la intrarea în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Moldova nu prezintă simptome asociate COVID-19
  • angajaţii operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 şi dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului national.

În caz de nerespectare a măsurilor de izolare la domiciliu, persoanele în cauză vor fi introduse obligatoriu în carantină instituţionalizată şi vor fi ţinute la acoperirea costurilor aferente cazării şi hrănirii pe perioada carantinei.

Persoanele aflate în carantină instituţionalizată la data instituirii stării de alertă, vor rămâne carantinate în spaţiile respective până la încheierea perioadei de 14 zile.

De asemenea, autorităţile prevăd posibilitatea instituirii măsurii carantinării unor clădiri, zone sau localităţi prin ordin al comandantului acţiunii, la solicitarea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Măsurile de carantinare instituite pe durata stării de urgenţă şi care nu au fost revocate în prealabil, se vor menţine.

Ordinea publică

În interiorul localităţilor, circulaţia persoanelor nu va mai fi restricţionată, ci va fi permisă cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei şi evitarea formării grupurilor pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii.

Tot circumscrisă unei abordări în vederea atenuării restricţiilor, se mai prevede şi măsura redeschiderii parcurilor pentru public, însă nu şi a spaţiilor de joacă pentru copii.

În ciuda dispoziţiilor prezentate, circulaţia persoanelor nu este pe deplin liberalizată. În continuare va fi interzisă deplasarea persoanelor în afara localităţii/zonei metropolitane, iar declaraţia pe proprie răspundere va fi necesară în anumite situaţii.

Deplasarea în afara localităţii sau a zonei metropolitane este permisă pentru:

  • deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;
  • deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
  • deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole;
  • deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;
  • deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăţi din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obţinerea unor drepturi;
  • deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament;
  • deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, decesul unui membru de familie;
  • deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;
  • deplasarea pentru activităţi recreativ-sportive individuale desfăşurate în aer liber (ciclism, drumeţie, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit şi altele) cu participarea a cel mult 3 persoane.
  • deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane şi respectarea regulilor de distanţare socială;
  • deplasarea pentru achiziţia, service-ul, efectuarea ITP sau alte operaţiuni de întreţinere a vehiculelor, activităţi care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu.

În cazurile expuse mai sus, persoanele vor trebui să justifice scopul deplasării, la solicitarea organelor abilitate, prin prezentarea declaraţiei pe proprie răspundere.

Prin actul normativ s-a prevăzut faptul că Ministerul Apărării Naţionale are obligaţia de a sprijini organele Ministerului Afacerilor Interne, în activităţile de: asigurare a pazei şi protecţiei unor obiective a căror protecţie e asigurată de către jandarmerie, transport de efective, materiale şi tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice, triaj epidemiologic sau asistenţă medicală.

Din perspectiva ordinii publice şi a carantinării acestea sunt măsurile primare dispuse odată cu instituirea stării de alertă. Cu toate acestea, anticipăm o serie de alte măsuri care vor fi circumscrise spre exemplu fie în Legea nr.55/2020 (aflată spre promulgare în prezent) sau în alte acte normative ale autorităţilor.

Măsuri legate de libertatea de mişcare

Starea de alertă presupune reguli noi şi în domeniul transportului aerian, aplicabile românilor care revin în ţară, străiniilor care vor să intre în România, dar şi prelungirea unor restricţii legate de zborurile spre alte stare. Totodată, la acest moment rămân închise unele puncte de trecere a frontierei.

Intrarea în ţară a cetăţenilor străini şi apatrizi

Intrarea în ţară

Pentru început, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis că pe durata stării de alertă intrarea în ţară a cetăţenilor străini este interzisă, la fel şi a apatrizilor.

Următoarele categorii de străini sunt exceptate de la această măsură:

  • membri de familie ai cetăţenilor români;
  • membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale U.E. sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, în cazul în care au rezidenţa în România;
  • persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi, ori un document echivalent acestora emis de autoritatile altor state, potrivit dreptului U.E.;
  • persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent;
  • personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaţionale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar;
  • pasageri în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare;
  • pasageri care călatoresc din motive imperative;
  • persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare.

Zboruri suspendate

Zboruri suspendate pentru încă 14 zile

CNSSU a anunţat că se prelungeşte cu 14 zile măsura suspendării zborurilor comerciale spre şi dinspre: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Iran, Italia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia şi Iran.

Si aici exista categorii de zboruri exceptate, spre exemplu:

  • efectuate cu aeronave de stat;
  • de transport marfă şi/sau corespondenţă;
  • umanitare sau care asigură servicii medicale de urgenţă;
  • pentru căutare-salvare sau de intervenţie în situaţii de urgenţă, la solicitarea unei autorităţi publice din România;
  • având drept scop transportul echipelor de intervenţie tehnică, la solicitarea operatorilor economici stabiliţi în România;

Puncte de frontiera închise

Autorităţile menţin închise temporar unele puncte de trecere a frontierei de stat. În total, această măsură se aplică pentru 25 de puncte de trecere a frontierei.

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *