Scurtă analiză a infracţiunii de manipulare a pieţei de capital prin diseminare de informaţii, faptă prev. de art. 279 lit. b rap. la art. 248 rap. la art. 244 alin. 5 lit. c din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Modalităţi de realizare a laturii obiective.

Potrivit art. 279 lit. b din Legea nr. 297/2004, „constituie infracţiune(…) săvârşirea faptei prevăzute de art. 248”. Conform acestui din urmă text legal, „este interzis oricărei persoane fizice sau juridice să se angajeze în activităţi de manipulare a pieţei.”

O modalitate de manipulare a pieţei de capital este cea prevăzută la art. 244 alin. 5 lit. c, potrivit căruia „diseminarea de informaţii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice altă modalitate, care dă sau ar putea să dea semnale false sau care induc în eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor şi ştirilor false sau care induc în eroare, în condiţiile în care persoana care a diseminat informaţia ştia sau trebuia să ştie că informaţia este falsă sau induce în eroare(…).”

Valoarea socială protejată prin norma de incriminare este integritatea şi eficienţa informaţională a pieţei, iar în subsidiar, patrimoniul emitentului.

Subiectul activ este general, putând fi orice persoană. În cele mai multe cazuri, diseminarea se realizează de către persoane care se află într-o legătură directă cu instrumentele financiare în privinţa cărora se induce în eroare.

Subiectul pasiv principal este statul, ca titular al obligaţiei de asigurare prin C.N.V.M. a funcţionării în condiţii de legalitate a pieţei de capital. Infracţiunea este susceptibilă însă de a avea un subiect pasiv secundar, în persoana emitentului, dat fiind faptul că diseminarea poate avea drept urmare o diminuare a valorii acţiunilor emitentului tranzacţionate la bursă.

În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective, fapta se comite prin aducerea la cunoştinţa publicului a unor informații sau zvonuri cu caracter neadevărat și care sunt de natură a influența cursul instrumentelor financiare. Având în vedere formularea textului legal, mijlocul ori modalitatea concretă de care se foloseşte autorul faptei nu prezintă relevanţă, fiind însă necesar ca informația sau zvonul, referitoare la emitentul vizat sau la un instrument financiar, să fie transmise publicului.

Astfel, fapta unor acţionari ai emitentului de a transmite în presă informaţii false cu privire la lipsa de transparenţă, incompetenţă, înţelegeri oculte, tranzacţii ilegale, desfăşurate de organele de conducere ale aceluiaşi emitent, este de natură a atrage tipicitatea faptei de manipulare a pieţei de capital, în forma prev. de art. 244 alin. 5 lit. c.

Ipoteză atipică de diseminare, susceptibilă de încadrare în ticipitatea infracţiunii de manipulare a pieţei de capital:

O problemă identificată în practică, constă în stabilirea caracterului penal al acţiunilor concertate ale unui grup de acţionari minoritari de a convoca în mod repetitiv şi abuziv Adunarea Generală a Acţionarilor, cu solicitări pe ordine de zi similare, referitoare la destituirea membrilor din organele de conducere ale entităţii prin aprobarea pornirii unor acţiuni în răspundere pentru management decfectuos şi necorespunzător.

Opinăm că pe această cale, se poate realiza o diseminare cu valenţe penale, într-un mod mascat. Practic, inocularea unui climat conflictual existent la nivelul conducerii unui emitent de instrumente financiare conduce la scăderea interesului investitorilor din piaţă ceea ce poate avea ca efect diminuarea valorii acţiunilor tranzacţionate de emitentul respectiv şi la scăderea volumului de acţiuni tranzacţionate.

Diseminarea, în cazul de faţă, se realizează profitând de formalităţile de publicitate care trebuie îndeplinite cu ocazia convocărilor adunărilor generale ale acţionarilor, ordinare sau extraordinare. De menţionat este că orice convocare împreună cu ordinea de zi se publică în Monitorul Oficial, partea a IV-a cât şi într-un ziar de largă circulaţie, fiind pe această cale îndeplinită cerinţa răspândirii informaţiilor către public.

Desigur, pentru reţinerea infracţiunii analizate, în cazul de faţă este necesar ca A.G.A. să fie convocată în mod abuziv. Caracterul abuziv poate decurge din recurenţa convocărilor la intervale de timp regulate, coroborate cu respingerea în bloc a solicitărilor de către adunările constituite. Astfel, dreptul prev. la art. 119 din Legea nr. 31/1990 care conferă posibilitatea acţionarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social de a solicita convocarea adunării generale este deturnat de la finalitatea acestuia. Acelaşi caracter abuziv poate constitui un indiciu cu privire la falsitatea informaţiilor care ajung să fie diseminate prin această modalitate.

Motivaţia conduitei subiecţilor activi constă în preluarea controlului conducerii executive, prin tranzacţionarea acţiunilor la un preţ diminuat, situaţie în care fapta se comite cu intenţie eventuală.

Aşadar, în speţa prezentată nu suntem într-o ipoteză de diseminare directă a informaţiilor, însă această modalitate poate constitui un mijloc idoneu de influenţare negativă a preţurilor instrumentelor financiare tranzacţionate de emitent.