Recenta aministie fiscală și măsurile mult aşteptate

Recenta aministie fiscală și măsurile mult aşteptate

În data de 14.05.2020 au fost publicate în Monitorul Oficial, Ordonanța de Urgență nr. 69/2020 care aduce câteva modificări Codului fiscal și instituie anumite măsuri de amnistie fiscală, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, inclusiv în materie fiscală.

În prezentul articol voi trata modificările aduse de OUG nr. 69/2020, cu precădere ce măsuri sunt dispuse în materia facilităților sau reducerilor fiscale.

Înainte de a trece la analiza măsurilor reglementate, aș vrea să descriu puțin contextul în care această ordonanță a fost adoptată.

Cadrul actual impus de apariția și dezvoltarea virusului Sars Cov2  a afectat în cea mai mare parte economia națională cât și în mod direct operatorii economici, indiferent de ce tip de companie este vorba. Este clar că pandemia are un impact fără precedent asupra situației fluxurilor de numerar. Pentru multe întreprinderi, în special întreprinderile mici și mijlocii sau PFA-uri, reducerea activității economice a avut consecințe grave de ordin financiar cum ar fi zero încasări, numărul clienților redus semnificativ ( efect care se poate întinde chiar și după reluarea activității), unele contracte reziliate, lanțuri de aprovizionare întrerupte etc. În același timp, aceste companii au continuat să aibă cheltuieli regulate necesare pentru închirierea spațiului de afaceri, facturi de utilități, costuri salariale și așa mai departe. Problemele fluxurilor de numerar ar putea provoca eșecul nu numai al unei afaceri, ci și al întreprinderilor conectate printr-un efect de domino[1].

România a fost nevoită la fel ca alte state afectate, să dispună instituirea stării de urgență pe o anumită perioadă de timp (16 martie 2020-14 mai 2020), în care au fost luate o serie de măsuri restrictive în special în sectorul economic, generate de nevoia de a reduce semnificativ riscurile generate de răspândirea virusului. 

În acest context, au fost adoptate de la ordonanțe militare prin care s-au dispus suspendări ale unor activități/interdicții, cele mai relevante fiind Ordonanța militară nr. 1 și nr. 2, până la ordonanțe de urgență emise de Guvern și care au reglementat o serie de măsuri fiscale punctuale, constând în ajutoare de stat, facilități, etc. cum sunt OUG nr. 29/2020, OUG nr. 32/2020,  OUG nr. 33/2020 sau OUG nr. 48/2020.

La nivel foarte general însă, nu au fost luate măsuri care să vizeze principalele preocupări ale operatorilor economici, cum ar fi reguli de reducere a TVA-ului, politici de rambursare rapidă a TVA-ului, scutiri de la impozitele pe profit datorate pe perioada stării de urgență, amânări la plată pe o perioada care să permită redresarea economică a operatorilor( min. 6 luni) și așa mai departe, deși în mod cert astfel de reglementări au fost mult așteptate de către întreaga populație.

Atare măsuri nu ar fi fost excesive și nici nu ar fi reprezentat un exces de zel, așa cum probabil s-ar putea susține, ci dimpotrivă necesare, tocmai pentru ca stabilizarea economiei să aibă loc într-un ritm organizat, controlabil și mai rapid, fără prea multe prejudicii și fără a anihila o parte importantă din mediul de afaceri.

De fapt, astfel de măsuri au fost recomandate destul de puternic de către Comisia Europeană, încă de la începutul lunii martie 2020, când s-a pus problema efectelor pe care le poate cauza pandemia la nivel economic global. Încă de atunci, Comisia a propus o serie de inițiative de răspuns la Corona, încercând să regleze financiar într-un mod preventiv criza ce putea fi generată de către virusul Sars Cov 2, prin alocare de fonduri suplimentare, chiar dacă asta însemna mobilizarea fondurile UE, destinate inițial în alte scopuri.

Comisia a venit și cu niște recomandări adresate statelor membre legate de opțiunea de a adopta măsuri fiscale individuale, menite să echilibreze perioada în care existau instituite măsuri de protecție a sănătății și care în mod indirect afectau activitățile operatorilor economici.

S-a  susținut deopotrivă, ca principalul răspuns bugetar la coronavirus trebuie să provină din bugetele naționale ale statelor membre și că normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide și eficace pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza epidemiei de COVID-19.

S-a arătat că statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample, în conformitate cu normele UE existente și pot decide să ia măsuri cum ar fi subvenții salariale și suspendarea sau scutirea de la plata impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale.

Mergând și mai departe, Comisia Europeană a activat, pentru prima dată, clauza derogatorie generală[2] a Pactului de stabilitate și de creștere, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, coordonat și ferm la epidemia cauzată de coronavirus. Acest lucru le permite guvernelor naționale să sprijine mai bine economiile naționale și să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în baza cadrului bugetar european. 

În comunicarea din  20.3.2020 a Comisiei către Consiliu, cu privire la activarea clauzei derogatorii, se arăta printre altele că amploarea efortului fiscal necesar pentru a proteja cetățenii și întreprinderile europene de consecințele acestei crize și pentru a sprijini economia în urma pandemiei, necesită utilizarea unei flexibilități mai îndelungate în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

Așa fiind, România putea și avea cadrul necesar încă de pe atunci să instituie o serie de măsuri menite să sprijine mediul de afaceri.

Măsurile luate prin diverse ordonanțe de urgență nu au avut însă un impact economic atât de puternic precum era de dorit (exceptând probabil modificarea Programului IMM Invest).

De pildă faptul că au fost dispuse măsuri de suspendare a acumulării de obligații fiscale accesorii pe perioada stării de urgență, este cel mai probabil insuficientă în contextul actual.

De fapt, orice contribuabil serios avea așteptarea rezonabilă ca în această perioadă să fie  adoptată o amnistie fiscală, care să ofere firmelor imboldul financiar de care aveau nevoie în special la momentul la care urma să se dea startul la activități.

Mult așteptata aministie fiscală a fost adoptată, o dată cu publicarea OUG nr. 69/2020 însă probabil nu în forma dorită.

Aceasta deoarece Ordonanța stabilește măsuri fiscale destul de ”light” precum bonificaţii pentru plata impozitelor şi a contribuţiilor de până la 10%, câteva facilităţi fiscale precum amânări la plată sau scutiri/reduceri la plata impozitelor de cuantum scăzut( pentru sporul de risc sau pe clădiri).

Singura dintre ele, care ar putea fi considerată o veritabilă amnistie fiscală o reprezintă anularea obligațiilor accesorii cumulate pe o anumită perioadă de timp.

Cu toate acestea, măsura anulării accesorilor produce efecte destul de restrânse întrucât se referă la  accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale care erau restante la data de 31 martie 2020, perioadă care deci  exclude aproape total durata stării de urgență.

Cu alte cuvinte, de această amnistie vor putea beneficia orice contribuabili, care declară obligațiile principale sau rectifică declarații fiscale ce vizează obligații principale cu termen de plată anterior datei de 1 aprilie 2020. Întrucât rectificarea fiscală este în general posibilă pentru ultimii 5 ani anteriori( pe o perioadă egală cu perioada de prescripție a dreptului de a stabili creanțe fiscale), înseamnă că putem discuta despre o amnistie fiscală inclusiv cu privire la niște accesorii ale unor debite născute în urmă cu 5 ani.

De asemenea, ordonanța prevede recunoașterea acestui beneficiu și în cazul în care asupra contribuabilul fusese realizată recent o inspecție fiscală sau o verificare a situației personale, față de care a fost emisă și comunicată o decizie de impunere emisă şi comunicată până la data de  14.05.2020.

Cum era și firesc însă, nu vor fi considerate obligaţii de plată pentru care poate fi acordată scutirea, situațiile în care deja existau în derulare înlesniri la plată, la data de 31 martie 2020 inclusiv sau cele în care în care este vorba despre obligaţii de plată stabilite în acte administrative a căror executare era suspendată la data de 31 martie 2020 inclusiv.

Din sfera de aplicare a ordonanței sunt exceptate însă accesoriile aferente unor obligaţii bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene nu s-au amânat la plată şi nu s-au anulat, dacă instituţia sau autoritatea publică care a transmis organului fiscal titlul executoriu în vederea recuperării trebuie să vireze la bugetul Uniunii Europene, conform legii, respectivele accesorii.

Ordonanța prevede totodată și o serie de situații speciale, cum sunt cele în cazul debitorilor care beneficiază de eşalonare la plată, în cazul obligaţilor datorate bugetelor locale sau  administrate de alte instituţii sau autorităţi publice sau în cazul debitorilor care au cereri de rambursare și așa mai departe.

Este adevărat că o atare amnistie fiscală este evident una binevenită în sectorul economic. Însă această ordonanță nu rezolvă din păcate problema stringentă cu care se confruntă majoritatea operatorilor economici și anume-  lipsa acută de lichidități și scadența obligațiilor fiscale principale care se apropie cu pași repezi( inclusiv a debitelor cumulate pe perioada stării de urgență). 

Cert este că măsurile ar fi trebuit să fie ceva mai drastice, pentru a garanta o reducere semnificativă a efectelor crizei economice asupra mediului de afaceri din România. Aceasta deoarece astăzi ne confruntăm deja cu o parte din aceste efecte-  există numeroase firme închise definitive în perioada stării de urgență, în faliment sau care urmează să ceară falimentul. Pe lângă acestea, este evident că în perioada următoare, indiferent dacă vorbim de o relaxare sau nu a măsurilor, activitățile nu vor putea fi derulate în condiții normale și de profitabilitate.

Din păcate așadar, nici de această dată autoritățile naționale nu au luat act de orientările și recomandările organismelor europene, care îndemnau la măsuri drastice pentru evitarea crizei financiare.

De pildă o serie de variante aflate la îndemâna statelor membre, ar fi putut fi cele indicate de către OCED[3], la data de 21 aprilie 2020, prin documentul intitulat Tax Administration Responses to COVID-19: Measures Taken to Support Taxpayers, unde se poate observa ce măsuri au fost luate de alte state în situații similare deci ce putea România să facă la rândul ei. Dintre acestea amintesc cu titlu de exemplu: prelungirea termenelor plată a impozitelor pe perioade mai mari( de ex. minim 6 luni), anularea penalităților și dobânzilor, scutiri sau reduceri de impozit, reduceri a cotelor de TVA sau chiar scutiri( de ex. pe o lună),  prelungirea eșalonărilor la plată,  suspendarea procedurilor de recuperare a creanțelor fiscale pe o perioadă mai largă, rambursări mai rapide pentru contribuabili mai ales în sfera TVA, etc.

În speranța că amnistia fiscală dispusă de Guvern săptămâna trecută va produce totuși efecte benefice asupra contribuabililor, vă propun să lecturați corpul OUG nr. 69/2020, poate vă veți încadra pe vreuna dintre situațiile în care vi se acordă beneficiile.


[1] Documentul intitulat Tax Administration Responses to COVID-19: Measures Taken to Support Taxpayers publicat de OCDE 21 April 2020

[2] Clauza generală de derogare permite statelor membre să întreprindă măsuri bugetare pentru a trata în mod adecvat o astfel de situație, în cadrul procedurilor preventive și corective ale Pactului de stabilitate și creștere. Concret, în ceea ce privește mecanismul preventiv, articolele 5 alineatul (1) și 9 (1) din Regulamentul (CE) 1466/97 afirmă că „în perioadele de criză economică severă pentru zona euro sau pentru Uniunea în ansamblu, statele membre pot fi permise să se îndepărteze temporar de pe calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu, cu condiția să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu ”.

[3] Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare 

Avocat Raluca Colcieri

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *