Proiectul de modificare a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Schimbările preconizate (partea I)

Proiectul de modificare a Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Schimbările preconizate (partea I)

La mai puţin de un an de la intrarea în vigoare a noului cadru legal pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, Guvernul a publicat pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completare a Legii nr. 129/2019, precum şi a altor acte normative care vizează acest domeniu. Este vorba despre o serie de actualizări aduse legislaţiei naţionale, impuse de necesitatea alinierii cu cea europeană.

Legea nr. 129/2019 transpune Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 5 iunie 2015. Între timp, în 19 iunie 2018 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE, care trebuia transpusă în legislația internă până la data de 10 ianuarie 2020. Acest lucru se urmăreşte prin proiectul de OUG, chiar dacă se va realiza cu depăşirea termenului de transpunere.

În acest context trebuie amintit că cele două directive indicate, precedate de alte trei în materie, reglementează atât la nivelul Uniunii Europene cât şi la nivelul fiecărui stat membru mecanismele legale destinate prevenirii utilizării sistemului financiar al Uniunii în scopuri ilicite. Mecanismele privesc în esenţă impunerea unor cerinţe prudenţiale pentru înţelegerea şi atenuarea riscurilor ca operaţiunile financiare derulate în spaţiul unional să disimuleze activităţi de spălare a bani sau finanţare a terorismului.

După cum se va observa în cele ce urmează, schimbările aduse prin proiectul de OUG vor avea un impact atât asupra autorităţilor cu rol în implementarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, cât şi asupra persoanelor fizice şi juridice ce au calitatea de entităţi raportoare potrivit legii. 

Principalele modificări vizate

  • Prevederi noi privind cooperarea între autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în implementarea legii în vederea elaborării şi punerii în aplicare a politicilor şi activităţilor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, respectiv transmiterea de informaţiilor către alte entităţi ale Uniunii Europene şi din statele membre

Autorităţile şi instituţiile vor transmite Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) un raport cu privire la îndeplinirea responsabilităţilor ce le revin în concordanţă cu planul de acţiune stabilit prin evaluarea naţională a riscurilor. La rândul rău, ONPCSB va transmite Comisiei Europene un raport privind măsurile luate în executarea planului de acţiune.

De asemenea, autorităţile şi instituţii vor include în statisticile întocmite privind eficacitatea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului în domeniul specific de activitate şi următoarele: resursele umane alocate pentru îndeplinirea îndatoririlor din lege şi numărul şi tipul de acţiuni de supraveghere şi control, a încălcărilor identificare prin acţiunile de supraveghere şi a sancţiunilor şi măsurilor administrative aplicate. Statisticile vor fi transmise anual de ONPCSB către Comisia Europeană.

Pe lângă cele de mai sus, ONPCSB va putea furniza informaţii suplimentare relevante unităţilor de informaţii financiare din alte state membre.

  • Se modifică noţiunea de instituţie financiară

Se vor include şi entităţile care deţin în administrare structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare turistică și desfășoară operațiuni de cumpărare de valute de la persoane fizice.

  • Se modifică sfera furnizorilor de servicii pentru fiducii ori pentru societăţi, ce au calitatea de entităţi raportoare potrivit legii

În această categorie va intra persoana fizică, în calitate de profesionist, precum și persoana juridică ce prestează oricare dintre următoarele servicii pentru terţi: 

  1. constituie societăți sau alte persoane juridice;
  2. exercită funcția de director ori administrator al unei societăți sau are calitatea de asociat al unei societăți de persoane sau al unei asocieri în participație ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcții ori calități;
  3. pune la dispoziție un spațiu pentru fi folosit drept sediu social,  punct de lucru, adresă comercială, poștală ori administrativă sau orice alt serviciu similar acestora;
  4. exercită calitatea de fiduciar într-o fiducie sau într-o construcţie similară acesteia sau intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate;
  5. deține calitatea de acționar sau intermediază ca o altă persoană să dețină calitatea de acţionar pentru o persoană juridică, alta decât o societate ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care este supusă unor cerinţe de publicitate în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene sau cu standarde fixate la nivel internaţional;
  • Se modifică semnificaţia serviciilor de jocuri de noroc

Potrivit noii definiţii, acestea înseamnă înseamnă orice serviciu care presupune o miză cu valoare monetară în jocuri de noroc, inclusiv în cele cu un element de abilitate, cum ar fi loteriile, jocurile de cazinou, jocurile de poker și pariurile, furnizate într-un sediu fizic sau prin orice fel de mijloace la distanță, pe cale electronică sau cu ajutorul oricărui alt tip de tehnologii care facilitează comunicarea și la solicitarea individuală a destinatarului serviciilor, care presupun licențierea de către Oficiul National pentru Jocuri de Noroc.

  • Se modifică ori se prevăd noi noţiuni acceptate de monedă electronică, monedă virtuală, furnizor de portofel digital şi altele din domeniu
  • Se definesc operaţiunile care au legături între ele

Acestea vor reprezinta operațiuni a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei al pragurilor prevăzute în lege pentru diverse tipuri de operaţiuni specifice anumitor entităţi raportoare şi care au elemente comune cum ar fi: părțile tranzacțiilor, inclusiv beneficiarii reali, natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile și sumele implicate.

  • Se reglementează suplimentar noţiunile de persoane expuse public, funcţii publice, membri de familie şi asociaţi apropiaţi ai persoanelor expuse public

Agenţia Naţională de Integritate va întocmi şi actualiza listele cu funcţiile publice importante prevăzute în legislaţia naţională, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de diverse entităţi. Listele se vor publica pe pagina de internet a ANI şi se vor transmite Comisiei Europene. Modalitatea de transmitere, precum şi structura datelor şi informaţiilor ce vor fi gestionate, vor fi stabilite pe baza unei metodologii.

  • Se actualizează noţiunea de beneficiar real

Aceasta va însemna orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate. În plus au fost prevăzute criterii mai clare de identificare a beneficiarilor reali în funcţie de tipul clientului anume societăţile supuse înregistrării în registrul comerţului şi entităţilor corporative străine, fiduciile sau construcţiile juridice similare, persoanele juridice fără scop lucrativ (asociaţii/fundaţii), alte persoane juridice şi entităţile care administrează şi distribuie fonduri.

  • Se modifică sfera anumitor entităţi raportoare şi se adaugă unele noi

Printre altele, vor fi incluşi:

  1. auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care furnizează, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economică sau profesională principală;
  2. agenții si dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei lunare reprezintă echivalentul în lei a 10 000 EUR sau mai mult;
  3. alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri, numai în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele;
  4. furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare;
  5. furnizorii de portofele electronice digitale;
  6. persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10 000 EUR sau mai mult;
  7. persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă echivalentul în lei a 10 000 EUR sau mai mult;
  • Se modifică parţial raportarea tranzacţiilor suspecte şi a celor care nu prezintă indicatori de suspiciune

Entităţile raportoare nu vor mai transmite ONPCSB un raport pentru tranzacţii suspecte atunci când circumstanţele faptice obiective aferente unei relaţii de afaceri/tranzacţii ocazionale corespund indicatorilor sau tipologiilor de tranzacţii suspecte. Totuşi, se va considera tranzacţie suspectă orice tranzacţie pentru care ONPCSB solicită acest lucru şi se va transmite un raport în consecinţă înainte de efectuarea acesteia.

Totodată, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va transmite de îndată un raport de tranzacţii suspecte atunci când aplică Regulamentului (CE) nr. 1672/2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, iar din datele deţinute, cunoaşte, suspectează sau are motive rezonabile să suspecteze că bunurile/fondurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului sau persoana a încălcat obligaţiile stabilite prin acest regulament.

Cât priveşte tranzacţiile nesuspecte, entitățile raportoare, cu excepţiile expres prevăzute, au obligația de a raporta către ONPCSB tranzacțiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv pentru operațiunile care au o legătură intre ele.

ANAF va transmite Oficiului rapoarte privind informaţiile cuprinse în declaraţiile persoanelor fizice privind numerarul în valută şi/sau în monedă naţională, care este egal sau depăşeşte limita stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1672/2018.

De asemenea, se schimbă şi o serie de reguli privind raportarea. Spre exemplu, nu vor mai fi exceptaţi de la obligaţia de raportare auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanţii fiscali, persoanele care acordă consultanţă financiară, de afaceri sau contabilă în situaţia în care primesc informaţiile de la clienţii lor sau le obţin în legătură cu aceştia în cursul evaluării situaţiei lor juridice în cadrul procedurilor judiciare ori a obligaţiilor de reprezentare în procedurile judiciare sau în legătură cu aceste proceduri.

  • Noi interdicţii cu privire la instituţiile de credit şi financiare

Acestea nu vor mai putea furniza nici casete de siguranţă anonime, pe lângă interdicţiile anterioare privind furnizarea de conturi şi carnete de economii anonime. Totodată, a fost reglementată procedura în care pot fi utilizate cele existente.

  • Schimbări în ceea ce priveşte măsurile de cunoaştere a clientelei

Bunăoară, entităţile raportoare vor avea obligaţia de a obține o dovadă a înregistrării beneficiarilor reali sau informații din registrele centrale ale beneficiarilor reali ori de câte ori încep o nouă relație de afaceri cu persoane care sunt supuse obligației înregistrării informațiilor privind beneficiarul real. Totuşi, îndeplinirea măsurii de cunoaştere a clientelei constând în identificarea beneficiarului real şi adoptarea de măsuri rezonabile în vederea verificării identităţii acestuia entităţile raportoare nu se va putea realiza exclusiv în baza datelor şi informaţiilor din registrele centrale.

Măsurile standard de cunoaştere a clientelei se vor aplica în două cazuri noi:

  1. când există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, indiferent de incidenţa prevederilor derogatorii de la obligaţia de a aplica măsurile de cunoaştere a clientelei stabilite în lege şi de valoarea operaţiunii;
  2. dacă există îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau beneficiarul real.

Totodată, entităţile raportoare vor fi obligate să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei şi cu privire la tranzacţii cu monedă electronică.

În aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei, entităţile raportoare vor fi obligate să examineze contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor care îndeplinesc cel puţin una din următoarele condiţii: sunt tranzacţii complexe, sunt tranzacţii cu valori neobişnuit de mari, nu se încadrează în tiparul obişnuit, nu au un scop economic, comercial sau legal evident; în acest caz, se va creşte gradul şi natura monitorizării relaţiei de afaceri în scopul de a stabili dacă respectivele tranzacţii sau activităţi sunt suspecte.

De asemenea, se adaugă şi alte cerinţe privind clienţii şi tranzacţiile ce atrag aplicarea măsurilor suplimentare, respectiv impun obligaţii şi interdicţii suplimentare în cazul relaţiilor de afaceri sau tranzacţiilor care implică ţări terţe cu grad înalt de risc.

  • Noi dispoziţii de deţinere, înregistrare şi comunicare a datelor şi informaţiilor privind beneficiarul real al persoanelor juridice de drept privat, fiduciilor şi construcţiilor juridice similare lor

Beneficiarii reali ai acestora vor avea obligaţia să furnizeze autorităţilor cu atribuţii de supraveghere şi control toate informaţiile necesare, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deţinute.

O altă modificare importantă se referă la faptul că informaţiile privind beneficiarul real al construcţiilor juridice similare fiduciilor vor şi înregistrate în registrul central organizat la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

  • Noi prevederi în privinţa operării şi accesului la registrele privind beneficiarii reali

Informaţiile privind beneficiarii reali se vor păstra în registrele centrale timp de 10 ani după ce persoana juridică a fost radiată, respectiv după ce motivele de înregistrare a informaţiilor în cazul fiduciilor au încetat să existe.

Registrele centrale vor fi interconectate prin intermediul unei platforme centrale europene.

Dacă vor exista discrepanţe în registre, autorităţile care le gestionează vor înscrie menţiuni provizorii cu privire la acestea, iar ONPCSB va lua măsurile corespunzătoare pentru soluţionarea lor, după care ele vor fi radiate. În acest sens, entităţile raportoare vor informa ONPCSB şi operatorii registrelor centrale cu privire la discrepanţele identificate între informațiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin.

Accesul la registrele centrale va fi permis în conformitate cu normele privind protecția datelor cu caracter personal oricăror persoane sau organizații cu condiția înregistrării online și plății unei taxe administrative stabilite de autoritățile care le gestionează. Informaţiile ce vor putea fi accesate privesc: numele si prenumele, luna și anul nașterii, naționalitatea și țara de reședință a beneficiarului real, precum și la informațiile privind modalitatea în care se concretizează această calitate.  

Nu în ultimul rând, operatorii registrelor centrale şi ONPCSB vor putea să furnizeze informaţiile privind beneficiarul real şi modul în care se concretizează această această calitate autorităţilor competente din alte state membre.

Celelalte modificări vor fi prezentate în cadrul unui articol ce va fi publicat în curând.

avocat Florin Mircea


Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *