Prelungirea controlului judiciar în faza de urmărire penală. Reinstituirea în sarcina inculpaţilor a interdicţiei modificată de Judecătorul de drepturi şi libertăţi cu ocazia prelungirii anterioare a măsurii preventive. Infirmarea ordonanţei de prelungire în parte.

Într-un dosar penal constituit în anul 2014, faţă de inculpaţii cercetaţi sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi asimilate acestora s-a dispus, în faza de urmărire penală, luarea măsurii preventive a controlului judiciar, conform art. 211 şi urm. C.proc.pen.

Prin Ordonanţa din data de 29.04.2015, procurorul de caz a prelungit controlul judiciar pe o perioadă de 60 de zile, printre obligaţiile impuse regăsindu-se şi interdicţia de a nu depăşi limita teritorială a judeţului Hunedoara. Actul procesual a fost atacat cu plângere la Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Hunedoara.

Prin Încheierea Judecătorului de drepturi şi libertăţi s-a admis în parte plângerea şi s-a modificat interdicţia privind limita teritorială, în sensul că au fost obligați să nu depăşească teritoriul României.

Înainte de a expira cele 60 de zile, inculpaţii au fost chemați din nou la procuror, prilej cu care li s-a adus la cunoştinţă faptul că măsura preventivă va fi prelungită cu încă 60 de zile. În conţinutul controlului judiciar, apărea din nou interdicţia privind depăşirea limitei teritoriale a judeţului Hunedoara, în pofida faptului că limita teritorială a fost extinsă la nivelul ţării prin încheierea indicată mai sus. Inculpaţii au considerat că în dispozitivul ordonanţei s-a strecurat o eroare materială, având în vedere că nu s-a reţinut de procuror o modificare a temeiurilor de la ultima prelungire şi au solicitat îndreptarea acesteia. În schimb, procurorul le-a comunicat că nu a fost o eroare, ci a stabilit din nou interdicţia iniţială întrucât modificarea interdicţiei de deplasare dispusă de Judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut efect doar pentru prelungirea anterioară a măsurii preventive.

Maniera în care a înţeles procurorul să procedeze este vădit contrară legii întrucât obligaţiile specifice controlului judiciar pot fi modificate în două circumstanţe, dar niciuna nu a fost aplicabilă în speţa de faţă.

Prima circumstanţă are în vedere situaţia în care se înlocuieşte însuşi controlul judiciar cu una dintre măsurile preventive privative de libertate, în condiţiile art. 215 alin. 7 rap. la art. 242 C.proc.pen. Însă, acest text legal nu este incident în cazul de faţă întrucât nu există un temei nou pentru înlocuirea măsurii şi nici nu s-a făcut referire la o asemenea împrejurare.

În ceea ce priveşte a doua circumstanţă, în condiţiile art. 215 alin. 8 C.proc.pen., din motive temeinice se pot înlocui obligaţiile dispuse anterior. Cu toate acestea, pe de o parte, noua limitare a deplasării doar la nivelul judeţului Hunedoara nu a fost întemeiată pe această dispoziţie legală, ci pe art. 215 alin. 2 C.proc.pen. care se referă la obligaţiile care se pot lua pe durata controlului judiciar, iar pe de altă parte, nu au fost expuse motivele care ar justifica modificarea interdicţiei privind limita teritorială. Aşadar, este clar că nu s-a avut în vedere acest temei legal.

În egală măsură, a fost nesocotită flagrant încheierea definitivă a Judecătorului de drepturi şi libertăţi indicată mai sus precum şi considerentele care au stat la baza pronunţării acestei hotărâri, prin care s-a apreciat că restrângerea posibilităţii de deplasare a inculpaţilor strict pe raza judeţului Hunedoara nu mai era justificată.

Practic, procurorul de caz, cu ocazia prelungirii măsurii preventive, instituie în mod nelegal o obligaţie apreciată anterior drept nejustificată de judecătorul învestit, potrivit art. 3 C.proc.pen., să se pronunţe asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei cercetate în faza de urmărire penală. Într-o asemenea situaţie, rolul judecătorului de drepturi şi libertăţi ar deveni practic inexistent.

Pentru aceste considerente, inculpaţii au formulat plângere împotriva ultimei ordonanţe de prelungire, iar Judecătorul de drepturi şi libertăţi a admis solicitarea, dispunând revenirea la interdicţia de a nu depăşi limita teritorială a României.

Inculpaţii au fost asistaţi de avocaţi din cadrul SCA Chiriţă şi Asociaţii.