Starea de alertă. Măsuri generale pe durata stării de alertă

Starea de alertă. Măsuri generale pe durata stării de alertă

Măsuri care pot fi luate pe durata stării de alertă

Prin art. 5 din Legea nr. 55/2020 s-au stabilit anumite măsuri care pot fi luate pentru creşterea capacităţii de răspuns, pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor şi pentru diminuarea impactului tipului de risc.

Aceste măsuri sunt fireşti dat fiind contextul stării de alertă, iar din perspectiva sferei de aplicare sunt generale, nefiind specifice unui anumit domeniu.  

Printre măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns se regăsesc şi următoarele:

  • posibilitatea achiziţionării unor bunuri şi servicii prin negociere fără publicare prealabilă
  • detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă, cu consimţământ. Precizarea legată de consimţământ este binevenită spre deosebire de pildă de personalul din domeniul sănătăţii care putea fi detaşat pe durata stării de urgenţă fără consimţământ.
  • adaptarea programului de lucru
  • permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;
  • permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;

Cât priveşte măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor s-a stabilit că este posibilă :

  • evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
  • acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele şi animalele afectate;
  • efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
  • măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;

Cea de-a treia categorie se referă la măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc care pot fi:

  • restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor activităţi în spaţii închise;
  • restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în anumite locuri sau pe anumite intervale de timp
  • interdicţia de a părăsi anumite zone stabilite şi, după caz, în anumite intervale de timp sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
  • restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor pe anumite rute şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
  • limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;

La nivel concret, prin Anexa III la Hotărârea de Guvern nr. 394/2020 privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, intitulată Actul diminuarea impactului tipului de risc, au fost inserate o serie de măsuri suplimentare sau detalieri ale măsurilor ce pot fi dispuse pe durata stării de alertă, care vizează în general posibilitatea sau dimpotrivă interdicţia de a derula anumite activităţi.

Practic această anexă vine să stabilească în concret cum se transpun măsurile pentru diminuarea impactului de risc pe durata stării de alertă instituită începând cu data de 18 mai 2020 pentru o perioadă de 30 de zile, după cum urmează:

Interdicţii sau restrângeri de activităţi

În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. a) şi lit. f) din Legea nr. 55/2020, sunt interzise:

  • organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, inclusiv a celor de tipul drive-in, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise.
  • activităţile recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 3 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul şi alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber. Apoi prin ordine ale ministerelor de resort vor fi stabilite condiţii suplimentare.
  • participarea la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 8 persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare socială.

În condiţiile art. 5 alin. (3) lit. f), art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 55/2020, sunt suspendate următoarele activităţi:

  • comercializarea cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici. cu anumite excepţii  prevăzute şi la art. 9 alin 3 din lege.
  • activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în spaţii închise în următoarele domenii: jocuri de noroc, activităţi de fitness, activităţi în piscine, activităţi de tratament balnear, locuri de joacă şi săli de jocuri. suntem de părere că această măsură nu respectă Constituţia României sub aspectul condiţiilor în care pot fi restrânse anumite drepturi, în baza art. 53.
  • activitatea în spaţiile deschise pentru administrare plaje sau ştranduri/piscine exterioare.

Sunt permise într-o manieră restrânsă:

  • activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României în anumite condiţii, care vor fi stabilite prin ordin emis de ministerele de resort.
  • activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private în anumite condiţii, care vor fi stabilite prin ordin emis de ministerele de resort.
  • activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele cu caracter privat, în anumite condiţii, care vor fi stabilite prin ordin emis de ministerele de resort.
  • activităţile la nivelul cabinetelor stomatologice şi a unităţilor sanitare non-COVID în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului
  • activităţile de îngrijire personală care se desfăşoară în spaţiile special destinate şi care respectă condiţiile de siguranţă sanitară.
  • activităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi ministrului sănătăţii

Ca regulă generală, toţi operatorii economici, toate instituţiile şi autorităţile publice, şi profesioniştii au obligaţia de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori, în condiţiile ce urmează a fi stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.

Apoi, pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, se stabilesc următoarele măsuri:

Interdicţii sau limitări privind circulaţia persoanelor

În interiorul localităţilor se interzice circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

În afara localităţii/zonei metropolitane, regula este de interdicţie a deplasărilor.

Prin excepţie sunt permise, pe baza legitimaţiei de serviciu sau a adeverinţei eliberate de angajator ori a unei declaraţii pe proprie răspundere care cuprinde motivul deplasării:

  • deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;
  • deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
  • deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole;
  • deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;
  • deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăţi din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obţinerea unor drepturi;
  • deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri medicale;
  • deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, decesul unui membru de familie;
  • deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;
  • deplasarea pentru activităţi recreative sau sportive individuale desfăşurate în aer liber, respectiv ciclism, drumeţie, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit sau alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului tineretului şi sportului sau al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, după caz;
  • deplasarea pentru participarea la evenimente familiale;
  • deplasarea pentru achiziţia, service-ul, efectuarea ITP sau alte operaţiuni de întreţinere a vehiculelor, activităţi care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;
  • deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile persoanelor şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale, care nu se pot achiziţiona din localitatea de domiciliu/reşedinţă.

Pe lângă aceste măsuri mai există interdicţii sau limitări şi în ceea ce priveşte circulaţia persoanelor, intrarea pe teritoriul României sau în domeniul transporturilor pe care le vom trata separat.

Conţinutul hotărârii privind declararea stării de alertă

Mai departe, cu toate că prevederile cuprinse în Cap. II – Secţiunea I ar trebui să cuprindă sfera măsurilor luate în domeniul economic, legea prevede în schimb la art. 6 condiţiile în care se emite hotărâri privind declararea sau prelungirea stării de alertă sau la art. 7 faptul că măsurile pot fi constant revizuite.

Această modalitatea de reglementare poate fi confuză şi să nu respecte cerinţele de previzibilitatea şi claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, mai ales, că este vorba de norme general aplicabile, care exced sferei domeniului economic şi date fiind regulile de interpretare ale actelor normative (cum ar fi de pildă o interpretare în raport de topografia textelor).

În sfârşit, dincolo de aceste discuţii se observă că hotărârile prin care se declară ori se prelungeşte starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă trebuie să cuprindă, la fel ca orice alt act normativ – baza legală, durata pe care produce efecte/perioada stării de alertă,  măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, asigurarea rezilienţei comunităţilor şi diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri; respectiv instituţiile şi autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.

Măsurile aplicate pe durata stării de alertă pot fi reevaluate în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 2 din lege.

Avocat Raluca Colcieri

Leave a reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *