Consultarea documentelor aflate pe computerul de serviciu al angajatului.

În hotărârea pronunțată în cauza Libert c. Franța, Curtea E.D.O. cu unanimitate de voturi a reținut că nu a existat o încălcare a art. 8 referitor la Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie în situația în care angajatorul consultă fișierele angajatului aflate pe computerul de serviciu, dacă acesta din urmă nu le-a identificat clar ca fiind private.

Cazul viza concedierea unui angajat al SNCF (companie națională feroviară franceză) după ce confiscarea calculatorului său de lucru a dezvăluit stocarea fișierelor pornografice și a certificatelor false întocmite pentru terțe persoane.

La momentul faptelor, dreptul francez prevedea că angajatorii ar putea deschide fișierele angajaților din calculatoarele de lucru, cu excepția cazului în care aceste fișiere au fost identificate ca fiind personale.

Astfel, Curtea E.D.O. a reținut că ingerința în viața privată a angajatului a avut, prin urmare, o bază juridică, iar dreptul pozitiv a specificat suficient de clar circumstanțele și condițiile în care o astfel de măsură a fost autorizată. A mai reţinut Curtea că intervenția a fost îndreptată pentru garantarea protecției „drepturilor altora”, în acest caz a drepturilor angajatorilor, care ar putea în mod legitim să dorească să se asigure că angajații lor folosesc facilitățile informatice pe care le-au pus la dispoziție în conformitate cu obligațiile contractuale și cu reglementările aplicabile. Totuşi, după cum am anticipat legislația franceză cuprindea un mecanism de protejare a vieții private în sensul în care deși angajatorul putea deschide dosarele profesionale stocate în hard disk-urile computerelor pe care le-a furnizat angajaților în exercitarea funcțiilor lor, acesta nu putea să deschidă pe ascuns fișiere identificate ca fiind personale. Această regulă cunoştea excepţia „cazului în care a existat un risc grav sau circumstanțe excepționale”. Astfel, angajatorul ar putea deschide astfel de dosare doar în prezența angajatului respectiv sau după ce acesta a fost informat în mod corespunzător.

În acest context, atât instanțele naționale cât şi Curtea E.D.O. au reținut că principiul cuprins în dreptul francez nu împiedicase angajatorul să deschidă dosarele în litigiu, deoarece acestea nu au fost identificate în mod corespunzător ca fiind private.

Curtea, a mai reținut că prezenta cauză era distinctă de cauza Bărbulescu contra României din 5 septembrie 2017, în care un angajator din sectorul privat a încălcat dreptul la respectarea vieții private și a corespondenței private. Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că intervenția în acest caz se datora unei autorități publice, plângerea trebuia analizată nu din perspectiva a obligațiilor pozitive ale statului, ci a obligațiilor sale negative.

În cele din urmă, Curtea E.D.O. a considerat că instanțele franceze au evaluat în mod corespunzător susținerile reclamantului referitoare la încălcarea dreptului său la

În cele din urmă, Curtea E.D.O. a considerat că instanțele franceze au evaluat în mod corespunzător susținerile reclamantului referitoare la încălcarea dreptului său la respectarea vieții private, iar deciziile instanțelor respective au fost bazate pe motive relevante și suficiente.